Oameni

Știai că Alexander Fleming a descoperit penicilina din pricina neorânduielii sale? Plecase în vacanță lăsând vasele de cultură nespălate, iar la întoarcere a observat că o mucegăială căzută din întâmplare pe una dintre plăci ucisese bacteriile din jur. El însuși recunoștea că descoperirea a venit dintr-o întâmplare pe care un laborator prea ordonat ar fi șters-o fără să o bage în seamă.

Știai că Victor Babeș a fost coautorul primului tratat de bacteriologie din lume? Împreună cu francezul Victor André Cornil a scris, în 1885, o lucrare de referință despre bacterii, când această știință abia se năștea. Numele său a rămas legat de niște paraziți pe care i-a descris cel dintâi și care se numesc astăzi „babesii” tocmai în cinstea lui.

Știai că Victor Babeș provenea dintr-o familie de mari cărturari? Tatăl său, Vincențiu Babeș, a fost unul dintre fondatorii Academiei Române și un neobosit luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Astfel, tânărul Victor a purtat de mic povara și cinstea unui nume care însemna deja slujire.

Știai că Pasteur a rămas cu jumătate din trup paralizat încă de la vârsta de patruzeci și șase de ani, în urma unui accident vascular? Cu toate acestea, cele mai însemnate descoperiri ale sale, printre care și vaccinul antirabic, au venit după această cumpănă. Când i s-a cercetat creierul după moarte, s-a văzut cât de mare fusese stricăciunea, iar medicii s-au minunat cum a mai putut lucra atâta.

Știai că Fleming însuși nu a crezut, ani la rând, că penicilina va putea vindeca oameni? O socotea mai degrabă o unealtă de laborator, bună pentru a curăța culturile de bacterii nedorite. Abia mai târziu, doi cercetători de la Oxford, Howard Florey și Ernst Chain, au izbutit să o transforme într-un leac adevărat, iar toți trei au împărțit apoi Premiul Nobel.

Știai că inventatorul Nikola Tesla avea o adevărată obsesie pentru cifra trei și evita numerele care nu se împărțeau la ea? Înainte de a intra într-o clădire, ocolea uneori cvartalul de trei ori, iar la masă cerea un teanc de șervete pe care le număra cu grijă.

Știai că savantul Isaac Newton, atât de absorbit de calcule, a uitat odată complet să mănânce, iar pisica i-ar fi mâncat prânzul lăsat pe masă? În anii tulburi de studiu obsesiv, se povestește că uneori rămânea zile întregi în cameră, mâncând puțin și dormind și mai puțin.

Știai că Albert Einstein a picat, la șaisprezece ani, examenul general de admitere la Politehnica din Zürich, deși strălucise la matematică și fizică? A fost sfătuit să mai facă un an de liceu într-un orășel elvețian, iar apoi a intrat. Ideea că „a fost slab la matematică” este însă un mit — el a stăpânit-o de mic.

Știai că Isaac Newton a fost scos din școală de mama sa ca să se ocupe de gospodărie și de oi, meserie la care s-a dovedit atât de neglijent și distrat încât familia a renunțat? Un unchi și un dascăl au insistat să fie lăsat să-și continue învățătura — și așa a ajuns la Cambridge, apoi la legile care poartă azi numele lui.