Oameni

Știai că Nikola Tesla suferea de o fobie aparte față de perle și nu suporta vederea lor la femei? Se spune că a trimis odată o secretară acasă doar fiindcă purta perle. Avea și o pasiune stranie pentru cifra trei: ocolea de trei ori clădirile înainte să intre și număra pașii pe stradă.

Știai că Nikola Tesla și-a petrecut ultimii ani într-o cameră de hotel din New York, tot mai singur, hrănind porumbeii din Central Park? Spunea că iubea îndeosebi o porumbiță albă și că a iubit-o cum ai iubi o ființă omenească. Omul care electrificase lumea a murit sărac și aproape uitat, cu păsările drept singura companie.

Știai că Nikola Tesla susținea că își vedea invențiile aievea, ca niște arătări plutind în aer, și le putea proba și rafina în minte fără a desena nimic pe hârtie? Copil fiind, era chinuit de fulgere de lumină care-i apăreau înaintea ochilor. Din acest dar și blestem al imaginației și-a clădit toate mașinăriile.

Știai că Henri Coandă a studiat mai întâi artele, nu ingineria? Ca băiat, îl fascinau formele și mișcarea, iar sculptorul Auguste Rodin i-a devenit un fel de mentor la Paris. Fiica lui Rodin, Judith Cladel, l-a apropiat de cercurile artistice, iar Coandă și-a păstrat toată viața o privire de artist asupra formelor aerodinamice.

Știai că Traian Vuia a fost mai întâi doctor în drept, nu inginer? Și-a luat doctoratul în științe juridice la Budapesta, dar l-a lăsat deoparte pentru pasiunea zborului. A plecat la Paris cu un proiect de aparat de zburat și a bătut la ușile academiilor, care i-au respins inițial ideile ca fanteziste.

Știai că aparatul lui Traian Vuia a fost primul din lume care s-a ridicat de la sol folosind doar puterea propriului motor, fără pantă, catapultă sau vânt? La 18 martie 1906, lângă Paris, „Vuia I” s-a desprins câțiva metri de pământ prin forțe proprii. Ziarele franceze au scris atunci despre „omul-pasăre”.

Știai că Nicolae Paulescu a descoperit un extract din pancreas care scădea glicemia, pe care l-a numit „pancreină”? A publicat rezultatele în 1921, cu puțin înainte ca insulina să fie izolată în Canada. Multă vreme meritul său a rămas în umbră, deși cercetările sale asupra rolului pancreasului în diabet fuseseră temeinice.

Știai că Nicolae Paulescu a fost și un fiziolog de anvergură, autor al unui vast tratat despre viață și organism? Pe lângă cercetarea despre pancreas, a scris pagini întregi de fiziologie și filozofie a naturii, încercând să lege știința de o viziune asupra lumii. Era un spirit sistematic, care voia să cuprindă totul într-o ordine.

Știai că Emil Racoviță a fost naturalistul primei expediții care a iernat dincolo de Cercul Polar de Sud? Ca membru al expediției belgiene „Belgica”, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a rămas prins cu vasul în gheața Antarcticii o iarnă întreagă. A adunat acolo mii de probe de plante și animale, în condiții de frig și întuneric cumplite.

Știai că Emil Racoviță a întemeiat o știință cu totul nouă, biospeologia, adică studiul viețuitoarelor din peșteri? Coborând în adâncuri fără lumină, a cercetat făpturi mărunte adaptate la beznă, oarbe și palide. A creat la Cluj primul institut de speologie din lume, deschizând un drum pe care nimeni nu mai mersese.

Știai că Marie Curie a rămas singura persoană din istorie care a primit Premiul Nobel în două științe diferite — Fizică în 1903 și Chimie în 1911? Fiica ei, Irène, avea să câștige și ea, ani mai târziu, tot un Nobel în Chimie, împreună cu soțul ei.

Știai că manuscrisele și caietele de laborator ale Mariei Curie sunt și astăzi atât de radioactive încât se păstrează în cutii căptușite cu plumb, la Biblioteca Națională a Franței? Cine vrea să le consulte trebuie să semneze o declarație de asumare a riscului și să poarte echipament de protecție.

Știai că, în Primul Război Mondial, Marie Curie a echipat mașini cu aparate radiologice mobile — supranumite „les petites Curie” — și le-a condus ea însăși pe front, ca să ajute chirurgii să vadă gloanțele și oasele rupte ale soldaților? A învățat chiar să șofeze și noțiuni de mecanică pentru asta.

Știai că Albert Einstein a fost invitat, în 1952, să devină al doilea președinte al Israelului, după moartea lui Chaim Weizmann? A refuzat cu blândețe, spunând că îi lipsesc atât aptitudinea naturală, cât și experiența de a lucra cu oamenii și de a îndeplini funcții oficiale. Se considera un om al ecuațiilor, nu al protocolului.

Știai că Einstein, la autopsia din 1955, a rămas fără creier în sensul propriu al cuvântului? Patologul Thomas Harvey i-a păstrat creierul fără o autorizație clară, l-a tăiat în peste două sute de bucăți și l-a purtat cu el decenii întregi, sperând să descopere secretul geniului.

Știai că Einstein nu a picat niciodată matematica, contrar celebrei legende? El însuși, aflând povestea, a râs și a spus că înainte de cincisprezece ani stăpânea deja calculul diferențial și integral; slabele sale note erau de fapt la alte materii și adesea din pricina unui sistem german de notare inversat.

Știai că micul Gauss, elev de vreo șapte ani, și-a uimit învățătorul când acesta a dat clasei să adune toate numerele de la 1 la 100, sperând la câteva minute de liniște? Băiatul a scris răspunsul aproape imediat, împerechind numerele de la capete (1 cu 100, 2 cu 99) în perechi care dau mereu 101. E o poveste dragă istoriei matematicii, deși detaliile exacte ne-au ajuns prin relatări de mai târziu.

Știai că Johannes Kepler și-a petrecut ani întregi apărând-o în tribunal pe mama lui, Katharina, acuzată de vrăjitorie într-o Germanie bântuită de asemenea procese? A scris memorii juridice temeinice și, în cele din urmă, a scăpat-o de la tortură și de la rug, deși femeia fusese ținută luni bune înlănțuită.

Știai că Kepler a scris una dintre primele povestiri de anticipație cunoscute, „Somnium” (Visul), în care un tânăr călătorește pe Lună și descrie cum ar arăta cerul privit de acolo? Cartea, tipărită abia după moartea lui, era de fapt un tratat de astronomie deghizat în vis, menit să arate cum ar părea mișcarea Pământului unui observator de pe alt corp ceresc.

Știai că Leonhard Euler și-a pierdut vederea aproape complet, dar productivitatea lui matematică n-a scăzut, ci a crescut? Cu o memorie prodigioasă, dicta calcule și demonstrații întregi fiilor și secretarilor, iar despre orbire ar fi spus, senin, că acum va avea mai puține lucruri care să-i distragă atenția.

Știai că Euler putea recita din memorie întreaga „Eneidă” a lui Vergiliu în latină și știa pe ce pagină a ediției sale începea și se termina fiecare cânt? Aceeași memorie uriașă îi îngăduia să țină în minte calcule cu multe zecimale și să lucreze matematică pură fără să pună mâna pe condei.

Știai că despre moartea lui Arhimede se spune că a venit tocmai fiindcă era prea absorbit de geometrie? Când soldații romani au cucerit Siracuza, el desena figuri în nisip și i-ar fi cerut ostașului să nu-i strice cercurile — „Noli turbare circulos meos” —, iar acela l-a ucis. Povestea ne-a ajuns prin autori de mai târziu, în versiuni ușor diferite.

Știai că Nicolaus Copernic nu a fost, de meserie, nici pe departe doar astronom? A fost canonic al catedralei din Frombork, medic, jurist și chiar administrator monetar, scriind un tratat despre reforma banilor. Marea lui carte care mută Pământul din centrul lumii a apărut abia în anul morții sale, se spune că a apucat s-o vadă tipărită chiar pe patul de suferință.

Știai că Gheorghe Țițeica, unul dintre marii matematicieni ai României, a fost și un pasionat popularizator al științei, ținând conferințe limpezi pentru marele public și scriind manuale pe care au învățat generații întregi de elevi? A fost membru al Academiei Române și a purtat matematica românească pe scena internațională, fiind cunoscut pentru geometria pe care a dezvoltat-o.

Știai că numele lui Gheorghe Țițeica a rămas legat de niște curbe și suprafețe studiate de el, cunoscute azi în geometria diferențială drept „curbele lui Țițeica” și „suprafețele lui Țițeica”? E una dintre puținele dăți când un nume românesc se așază firesc, alături de marile nume, în vocabularul de zi cu zi al matematicii mondiale.

Știai că Kepler și-a ales soția a doua după un adevărat proces de cântărire a candidatelor, trecând în revistă vreo unsprezece posibile mirese și analizându-le însușirile cu o seriozitate aproape științifică? A ales în cele din urmă o femeie modestă, care i se păruse cea mai potrivită, mărturisind și ezitările prin care trecuse.

Știai că Arhimede ar fi strigat celebrul „Evrika!” — „Am găsit!” — sărind din baie și alergând, se zice, gol pe stradă, în clipa în care a înțeles cum poate afla dacă o coroană era din aur curat, măsurând apa dislocuită? Povestea, savuroasă și pilduitoare, ne-a fost transmisă de autorul roman Vitruviu, la mult timp după faptă.

Știai că Gauss ținea un jurnal științific minuscul în care își nota descoperirile în formule scurte și criptice, uneori cu însemnări bucuroase? Când a demonstrat un rezultat de teoria numerelor la care se gândise îndelung, a scris pur și simplu, în latină, „Evrika!”, alături de o formulă. Multe dintre ideile din acel caiet au fost redescoperite de alții abia decenii mai târziu.

Știai că, adolescent, Gauss a descoperit cum se poate construi cu rigla și compasul un poligon regulat cu șaptesprezece laturi, problemă rămasă nerezolvată din vremea grecilor antici? Vestea l-a hotărât să se dedice matematicii, iar el a cerut ca pe piatra lui de mormânt să fie gravat acel poligon — deși meșterul pietrar l-ar fi înlocuit cu o stea, temându-se că nimeni nu l-ar deosebi de un simplu cerc.

Știai că Louis Pasteur nu a fost niciodată medic și nu a avut voie să practice medicina? Era chimist de formație, iar când a testat vaccinul antirabic pe băiatul Joseph Meister, în 1885, s-a temut că ar putea fi acuzat de exercițiu ilegal al profesiei. A stat, se spune, mai multe nopți fără somn, chinuit de gândul că ar putea ucide copilul în loc să-l salveze.