Gust

Cocoșul fiert îndelung în vin roșu de Burgundia, cu ciuperci, ceapă mică și bucăți de slănină, până carnea se desprinde moale de pe os. Un preparat de sărbătoare al satelor franceze, cu un sos dens și aromat care cere neapărat pâine.

O tocană însorită de vinete, dovlecei, ardei și roșii, gătită încet în ulei de măsline cu ierburi de Provence. Ratatouille poartă în ea toată căldura verii din sudul Franței, servită deopotrivă caldă sau la temperatura camerei.

Tartă sărată cu aluat fraged, umplută cu un amestec cremos de ouă, smântână și bucăți de slănină afumată. Quiche Lorraine, din regiunea Lorena, se rumenește frumos la cuptor și e la fel de bună caldă sau rece.

Supă de pește pescărească din Marsilia, cu mai multe soiuri de pește de stâncă fierte în zeamă parfumată cu șofran, fenicul și coajă de portocală. Bouillabaisse se servește cu felii de pâine prăjită unse cu sos rouille.

Clătită subțire ca o dantelă, întinsă pe plita fierbinte din Bretania. Crêpe se umple dulce cu unt și zahăr sau ciocolată, ori sărat cu șuncă și brânză, împăturită cu grijă în patru.

Corn de foietaj cu unt, cu straturi nenumărate care se desfac fulg cu fulg și un miez pufos. Croissant-ul, aburind și crocant la exterior, e sufletul dimineților franceze alături de o cafea.

Fasole albă gătită ore în șir la foc mic, cu bucăți de rață confiată, cârnați și carne de porc, sub o crustă rumenă. Cassoulet-ul din sud-vestul Franței e o mângâiere caldă pentru zilele reci.

Melci copți în cochilie, îmbrăcați într-un unt verde parfumat cu usturoi și pătrunjel. Escargot-urile, delicatesă a bucătăriei franceze, se scot cu grijă cu o furculiță mică și se savurează cu pâine.

Macarons franțuzești sunt bezele mici și colorate, cu o crustă fragilă ce se sfărâmă delicat și un miez fraged ca de nor. Între cele două jumătăți se ascunde o ganache sau o cremă parfumată, iar fiecare bijuterie se topește într-o clipă de fericire.

Crème brûlée ascunde sub o crustă subțire de zahăr ars o cremă de vanilie mătăsoasă și rece. Lingurița sparge caramelul cu un pocnet fin, apoi alunecă în catifeaua de dedesubt, într-un joc fericit de cald și rece, crocant și moale.

Ecler-ul e un fus lung de aluat opărit, umplut cu cremă de vanilie ori de ciocolată și glazurat lucios pe deasupra. Ușor și îndrăzneț, se lasă mușcat dintr-o dată, revărsând în gură toată dulceața cremoasă dinăuntru.

Mille-feuille înseamnă „o mie de foi”, și chiar așa pare: straturi nenumărate de foietaj crocant, alternate cu cremă fină de vanilie și încununate cu glazură marmorată. Se rupe cu un foșnet delicat, sfărâmicios și cremos deodată.

Tarte Tatin s-a născut dintr-o greșeală fericită: merele caramelizate, coapte cu susul în jos sub o foaie de aluat, apoi răsturnate ca să strălucească aurii. Caldă, cu o lingură de frișcă alături, are gustul copt și îmbietor al toamnei.

Bagheta franțuzească se rupe cu un pârâit vesel, dezvăluind un miez pufos și găurit sub o coajă aurie și crocantă. Simplă și onestă, e pâinea de fiecare dimineață, mirosind a cuptor cald și a răbdare.

Brioșa franțuzească, îmbogățită cu unt și ouă, se destramă în firișoare aurii și moi ca norii. Dulce fără să obosească, e răsfățul de duminică dimineața, cu o cană de cafea aburindă alături.

Brie-ul, cu coaja lui albă și catifelată, ascunde un miez cremos ce se topește molcom la temperatura camerei. Blând și untos, cu o aromă discretă de ciuperci, e regele blând al platourilor de brânză.

Camembertul se coace uneori întreg în cuptor, până curge auriu și fierbinte din coaja lui pufoasă. Aroma sa pătrunzătoare și miezul cremos cer o felie de pâine crocantă în care să se scufunde.

Supa franțuzească de ceapă, cu ceapa caramelizată răbdător într-o zeamă brună, se acoperă cu o felie de pâine și brânză gratinată. Sub crusta aurie și lipicioasă se ascunde o dulceață caldă și mângâietoare.

Crêpe-ul, foaia subțire coaptă pe plita rotundă, se pliază în jurul unei umpluturi dulci de ciocolată ori sărate cu șuncă și brânză. Delicat ca dantela, e răsfățul cald al târgurilor franceze.