Gust

Piftia este un aspic tradițional preparat din picioare, urechi și cap de porc, fierte îndelung cu morcov, usturoi și foi de dafin până lichidul devine gelatinos. Se toarnă în forme și se lasă la răcit până se solidifică. Este preparatul de Crăciun al românilor, servit rece cu hrean ras și muștar, rezultând dintr-o valorificare completă a porcului.

Fasolea bătută este o pastă fină obținută prin fierberea și zdrobirea fasolei albe cu usturoi, sare și ulei de floarea-soarelui, servită cu ceapă prăjită aurie deasupra. Este un fel de mâncare de post des întâlnit în perioadele de post ortodox. Se servește cu murături și pâine, reprezentând o masă simplă dar hrănitoare din tradiția creștină românească.

Papanașii sunt gogoși pufoase din aluat de brânză de vaci, ouă și griș, prăjite în ulei sau fierte și servite cu smântână grasă și dulceață de vișine sau coacăze. Au o textură moale în interior și ușor crocantă la exterior. Sunt cel mai iubit desert tradițional românesc, prezent în orice restaurant cu specific autohton și la mese de familie.

Caltaboșul este un cârnăcior tradițional de porc preparat din măruntaie (ficat, inimă, plămâni) amestecate cu orez, ceapă, cimbru și usturoi, umplute în mațul gros de porc și fierte sau afumate. Se consumă proaspăt sau afumat, cald sau rece, tăiat felii. Face parte din preparatele tradiționale de la tăierea porcului de Crăciun din toate provinciile românești.

Tocănița de pui este un preparat înăbușit din bucăți de pui cu ceapă, usturoi, ardei și roșii, finalizat cu smântână bogată care îngroașă sosul. Se condimentează cu boia dulce și cimbru. Este un preparat de casă nelipsit din bucătăria românească, servit cu mămăligă sau piure de cartofi și asociat cu mesele de duminică în familie.

Zacusca este un aperitiv-conservă preparat din vinete coapte și curățate, ardei copți, roșii, ceapă prăjită și ulei, fierte împreună până formează o pastă omogenă. Se pune în borcane și se sterilizează pentru iarnă. Este o tradiție de toamnă în gospodăriile românești, când familiile prepară în cantități mari pentru lunile reci.

Bulzul ciobănesc este o mămăligă moale modelată în formă de bilă în jurul unui miez de brânză de burduf, coaptă în jarul focului sau la grătar până se rumenește. Se servește sfărâmat, cu smântână și unt topit. Este preparatul iconic al ciobanilor din Carpați, asociat cu viața la stână și cu tradițiile transhumanței din Ardeal, Muntenia și Moldova.

Slănina afumată este un strat gros de grăsime subcutanată de porc, sărată cu sare și usturoi, apoi afumată lent cu lemn de fag sau cireș timp de câteva zile. Se consumă tăiată felii subțiri cu ceapă, castraveți murați și pâine de casă. Face parte integrantă din cultura sacrificării porcului de Crăciun și din aprovizionarea tradițională de iarnă a românilor.

Tochitură moldovenească este un preparat din bucăți mici de carne de porc prăjite cu cârnați, afumătură, ficat și rinichi, servit cu mămăligă, ou ochi și brânză rasă deasupra. Se acrește cu vin roșu sec și se condimentează cu usturoi. Este preparatul reprezentativ al Moldovei românești, servit la petreceri, nunți și în restaurantele cu specific regional.

Ciorbă de perișoare este o supă cu chifteluțe mici din carne tocată de porc amestecată cu orez, ou și verdeațuri, fierte în zeamă de legume acrită cu borș sau roșii. Se servește cu smântână și ardei iute. Este una dintre cele mai îndrăgite supe românești de casă, prezentă zilnic în cantinele școlare, restaurante și bucătăriile familiale din toată țara.

Clătitele sunt foi subțiri din aluat de ouă, lapte și făină, umplute cu brânză dulce de vaci amestecată cu zahăr, ouă și coajă de lămâie. Se rulează sau se împătruiesc și se coc scurt la cuptor, servite cu smântână sau dulceață. Sunt un desert și mic dejun iubit în toată România, pregătit atât la ocazii festive, cât și în dimineți obișnuite de familie.

Varza călită este un preparat din varză proaspătă sau murată înăbușită lent cu ceapă, roșii și bucăți de carne de porc sau cârnați. Se condimentează cu cimbru, foi de dafin și boia. Este un preparat de iarnă cu rădăcini adânci în bucătăria rurală românească, servit cu mămăligă și smântână, apreciat pentru gustul acrișor și consistent.

Murăturile românești sunt legume diverse (castraveți, gogonele, conopidă, ardei, morcovi) fermentate natural în saramură cu sare, usturoi, mărar, hrean și frunze de vișin. Procesul de fermentare durează câteva săptămâni. Sunt nelipsite de pe masa românească la orice masă consistentă, în special iarna, și reprezintă o tradiție anuală de conservare a recoltei de toamnă.

Ostropelul este un preparat oltenesc din bucăți de pui prăjite și înăbușite în sos de roșii cu mult usturoi tocat, vin alb și oțet. Se condimentează cu dafin și piper și se servește cu mămăligă. Este specialitatea tradițională a Olteniei, cu un gust pronunțat acidulat și aromat de usturoi, preparat frecvent la mesele de duminică și la sărbători locale.

Supa de gulii este o supă cremoasă din gulii fierte cu ceapă, morcov și rădăcini de pătrunjel, pasată și finalizată cu smântână și unt. Se servește cu crutoane de pâine prăjite. Este un preparat sezonier specific primăverii și verii, popular în gospodăriile ardelene și moldovenești unde gulia se cultivă tradițional în grădinile de lângă casă.

Chifteluțele de cartofi sunt pârjoale prăjite preparate din cartofi fierți și piurați amestecați cu brânză rasă, ouă, mărar și ceapă verde. Se modelează în biluțe turtite și se prăjesc în ulei până se auresc. Sunt un preparat de post și de economie al bucătăriei românești de casă, apreciate de toate generațiile ca fel principal sau garnitură.

Brânza de burduf este o brânză maturată tradițională preparată din lapte de oaie sau amestec oaie-vacă, frământată cu sare și maturată în burduf de piele de oaie sau coajă de brad. Are un gust intens, picant-sărat și o textură cremoasă. Este produsul emblematic al stânelor din Carpați, consumat cu mămăligă, în bulz sau ca ingredient în preparatele festive românești.

Balmoșul este un preparat consistent preparat din urdă sau smântână de oaie fiartă împreună cu făină de porumb, unt și brânză de burduf, amestecat continuu pe foc până capătă consistența unei mămăligi grase. Se servește cald, direct din ceaun, adesea cu smântână suplimentară. Este preparatul tradițional al ciobanilor transilvăneni și al stânelor din Apuseni, specific sezonului de vară la munte.

Un preparat clasic de întins, obținut din năut fiert și pasat, amestecat cu tahini (pastă de susan), zeamă de lămâie, usturoi și ulei de măsline. Este servit zilnic la micul dejun sau ca mezze, alături de pâine pita. Originile sale sunt disputate, dar este prezent în toată bucătăria levantină.

Chifteluțe prăjite în ulei, preparate din năut (sau bob, în varianta egipteană) măcinat cu pătrunjel, coriandru, ceapă și condimente. Sunt crocante la exterior și moi în interior, servite de obicei în pâine pita cu salată și sos tahini. Reprezintă un aliment de stradă extrem de popular în tot Orientul Mijlociu.

Kebab originar din orașul Adana, preparat din carne de miel tocată manual, amestecată cu ardei iute roșu și condimente, modelată pe frigărui late din oțel și gătită pe jar. Este servit cu lipie, sumac, ceapă și ardei copți. Reprezintă mândria gastronomică a sudului Turciei și are indicație geografică protejată.

Preparat din carne de miel, pui sau vită marinată și friptă lent pe o frigare verticală rotativă, tăiată în felii subțiri. Este servit în lipie cu legume murate, sosuri de usturoi sau tahini. Shawarma este un simbol al mâncării de stradă în întreg Orientul Mijlociu și Turcia.

Desert bogat, stratificat din foi subțiri de aluat filo, nucă sau fistic tocate și sirop de miere sau zahăr aromatizat cu apă de trandafiri sau apă de flori de portocal. Originar din bucătăria otomană, este preparat cu prilejul sărbătorilor religioase și familiale. Versiunea turcească din Gaziantep are indicație geografică protejată la nivel european.

Găluști mici din aluat subțire umplute cu carne de miel sau vită condimentată, fierte în apă sau la abur. Sunt servite cu sos de iaurt cu usturoi și unt cu boia de ardei și mentă. Manti este considerată regina bucătăriei anatoliene și se prepară mai ales la ocazii speciale și nunți.

Frunze de viță-de-vie umplute cu orez, carne tocată (sau orez cu stafide și pignoli, în varianta vegetariană), condimentate cu mentă, mărar și lămâie. Sunt fierte lent în apă cu zeamă de lămâie și ulei de măsline. Dolma face parte din moștenirea culinară otomană și este servită atât ca aperitiv, cât și ca fel principal.

Salată proaspătă preparată dintr-o cantitate mare de pătrunjel tocat mărunt, roșii, ceapă verde și griș fin (bulgur), condimentată cu zeamă de lămâie și ulei de măsline. Este un element central al mesei mezze din Liban și Siria. Tabbouleh simbolizează prospețimea și este adesea prezentată pe frunze de salată verde.

Salată levantină cu bucățele de pâine pita prăjită sau coaptă la cuptor, roșii, castraveți, ridichi, mărar, mentă și ceapă verde. Este condimentată cu sumac, zeamă de lămâie și ulei de măsline, sumac-ul conferindu-i o aciditate distinctivă. Fattoush era tradițional o modalitate de a folosi resturile de pâine uscată.

Considerat preparatul național al Libanului și Siriei, kibbeh este preparat din carne de miel tocată fin, griș de grâu (bulgur) și ceapă, aromatizat cu scorțișoară, nucșoară și piper de Alep. Poate fi copt la cuptor, prăjit în ulei (bile ovale crocante) sau servit crud (kibbeh nayyeh). Se prepară la ocazii festive și reuniuni de familie.

Preparatul național al Iordaniei, constând din miel gătit în sos de iaurt uscat fermentat (jameed), servit pe un pat de orez sau bulgur și lipie, ornat cu migdale și nuci de pin prăjite. Este un simbol al ospitalității beduine și se servește la nunți, sărbători și funeralii. Tradițional se mănâncă în picioare, în jurul unui platou comun.

Considerat preparatul național al Arabiei Saudite, kabsa este un preparat de orez cu carne (miel, pui sau capră) gătit cu roșii, condimentat cu un amestec aromat de cuișoare, cardamom, curcumă, scorțișoară și șofran. Este ornat cu stafide, migdale prăjite și nuci de pin. Kabsa se servește la ocazii importante și reuniuni familiale mari.