Carte

Știai că ursulețul Winnie de Pluș a fost creat de scriitorul A. A. Milne, care s-a inspirat din jucăriile fiului său, Christopher Robin, ce apare cu numele lui real în cărți?

Știai că numele „Winnie” vine de la o ursoaică adevărată de la Grădina Zoologică din Londra, botezată Winnipeg (pe scurt Winnie), pe care micul Christopher Robin o îndrăgea?

Știai că „Peter Pan”, băiatul care nu voia să crească, a fost creat de scriitorul scoțian J. M. Barrie, care a apărut întâi într-o piesă de teatru, în 1904, apoi în roman?

Știai că J. M. Barrie a donat drepturile de autor asupra lui „Peter Pan” spitalului de copii Great Ormond Street din Londra, care încasează redevențe din operă până astăzi?

Știai că „Cartea junglei”, cu Mowgli crescut de lupi, a fost scrisă de Rudyard Kipling, care s-a inspirat din anii petrecuți în India, unde s-a și născut, la Bombay?

Știai că Rudyard Kipling a devenit, în 1907, primul scriitor de limbă engleză laureat al Premiului Nobel pentru Literatură și cel mai tânăr laureat de până atunci?

Știai că „Heidi”, povestea fetiței din Alpii elvețieni, a fost scrisă de Johanna Spyri și publicată în 1880–1881, devenind una dintre cele mai cunoscute cărți din literatura Elveției?

Știai că „Minunatul Vrăjitor din Oz” a fost scris de americanul L. Frank Baum și publicat în 1900, iar succesul lui l-a împins pe autor să scrie încă treisprezece cărți despre ținutul Oz?

Știai că, în romanul original al lui Baum, papucii lui Dorothy erau de argint, nu roșii-rubinii — culoarea rubinie a fost o invenție a celebrului film din 1939, ca să strălucească pe pelicula color?

Știai că frații Grimm, Jacob și Wilhelm, nu au inventat basmele „Albă-ca-Zăpada”, „Hänsel și Gretel” sau „Scufița Roșie”, ci le-au adunat din povestirile populare germane și le-au așezat într-o culegere apărută din 1812?

Știai că frații Grimm erau, de fapt, cercetători ai limbii, iar munca lor la un mare dicționar german a rămas neterminată, fiind dusă la capăt abia peste un secol?

Știai că danezul Hans Christian Andersen, autorul poveștilor „Mica sirenă”, „Rățușca cea urâtă” și „Crăiasa Zăpezii”, și-a pus adesea în basme propriile suferințe și dorul de a fi iubit?

Știai că primul volum din „Harry Potter” al lui J. K. Rowling a fost refuzat de vreo douăsprezece edituri înainte ca mica editură Bloomsbury să îl accepte, în parte fiindcă fiica de opt ani a editorului a vrut neapărat să citească mai departe?

Știai că editura i-a sugerat autoarei Joanne Rowling să semneze cu inițialele „J. K.”, de teamă că băieții n-ar cumpăra o carte scrisă vizibil de o femeie — iar litera K vine de la Kathleen, numele bunicii sale?

Știai că „Micul Lord” (Little Lord Fauntleroy), povestea băiețelului american care moștenește un titlu nobiliar englez, a fost scrisă de Frances Hodgson Burnett, aceeași autoare a „Grădinii secrete”?

Știai că Petre Ispirescu, care ne-a dăruit „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” și „Prâslea cel voinic”, era de meserie tipograf și a cules basmele românești din gura povestitorilor populari?

Știai că poveștile lui Ion Creangă, precum „Capra cu trei iezi” și „Punguța cu doi bani”, au apărut întâi în revista „Convorbiri literare”, la îndemnul prietenului său, poetul Mihai Eminescu?

Știai că, înainte de tiparul modern, cărțile pentru copii erau adesea colorate de mână, iar ilustrațiile lui John Tenniel pentru „Alice” ori ale lui Ivan Bilibin pentru basmele slave au rămas la fel de îndrăgite ca poveștile înseși?

Știai că Biblia este considerată cea mai tradusă și cea mai tipărită carte din istoria omenirii? Textul integral a fost tradus în peste 700 de limbi, iar cel puțin unele cărți în peste 3.500 de limbi și dialecte, ajungând la comunități de pe toate continentele.

Știai că Septuaginta, cea mai veche traducere a Vechiului Testament din ebraică în greacă, își trage numele de la cuvântul latin pentru „șaptezeci”? O legendă păstrată în „Scrisoarea lui Aristeas” spune că lucrarea ar fi fost înfăptuită la Alexandria de circa șaptezeci (ori șaptezeci și doi) de învățați evrei.

Știai că Septuaginta a fost Biblia folosită de primii creștini de limbă greacă și de autorii Noului Testament? Multe dintre citările din Vechiul Testament care apar în scrierile apostolice urmează textul grecesc al Septuagintei, nu pe cel ebraic.

Știai că Vulgata este traducerea latină a Bibliei realizată în mare parte de Sfântul Ieronim, la sfârșitul secolului al IV-lea? Numele „Vulgata” vine de la editio vulgata, „ediția răspândită”, pentru că a devenit textul comun al creștinătății apusene timp de peste o mie de ani.

Știai că Sfântul Ieronim s-a mutat la Betleem și a învățat ebraica pentru a traduce Vechiul Testament direct din original? El a preferat „adevărul ebraic” (hebraica veritas) în locul traducerii din greacă, o alegere îndrăzneață pentru vremea sa.

Știai că manuscrisele de la Marea Moartă au fost descoperite începând cu anul 1947 în peșteri de lângă Qumran, pe țărmul de nord-vest al Mării Moarte? Potrivit relatării, un păstor beduin care își căuta o capră a aruncat o piatră într-o peșteră și a auzit spărgându-se un vas de lut plin cu suluri.

Știai că manuscrisele de la Qumran cuprind circa 900 de suluri, dintre care unele copii biblice sunt cu aproape o mie de ani mai vechi decât cele mai vechi manuscrise ebraice cunoscute anterior? Ele au confirmat, în mare, fidelitatea transmiterii textului biblic de-a lungul veacurilor.

Știai că printre manuscrisele de la Marea Moartă se află un Sul al lui Isaia aproape complet, lung de peste șapte metri? Este una dintre cele mai bine păstrate mărturii antice ale unei cărți biblice și poate fi văzut astăzi la Muzeul Cărții din Ierusalim.

Știai că Codex Sinaiticus, manuscris grecesc din secolul al IV-lea, este una dintre cele mai vechi Biblii aproape complete care s-au păstrat? A fost descoperit la mănăstirea Sfânta Ecaterina de la muntele Sinai, iar filele lui sunt astăzi împărțite între mai multe biblioteci ale lumii.

Știai că Codex Vaticanus, păstrat în Biblioteca Apostolică a Vaticanului, este tot din secolul al IV-lea și trece drept unul dintre cei mai prețioși martori ai textului grecesc al Bibliei? Scrisul lui elegant, așezat pe pergament fin, este socotit un reper pentru studiul Scripturii.

Știai că Biblia lui Gutenberg, tipărită la Mainz în jurul anului 1455, este prima carte de mare întindere tipărită în Europa cu litere mobile? Ea a deschis epoca tiparului și a schimbat pentru totdeauna felul în care se răspândea cuvântul scris.

Știai că Biblia lui Gutenberg este numită și „Biblia cu 42 de rânduri”, după numărul de rânduri pe fiecare coloană? Textul latin al Vulgatei a fost tipărit cu o măiestrie care imita scrisul de mână al copiștilor, iar unele exemplare au fost apoi împodobite cu miniaturi pictate manual.