Artă

Știai că arta emailului „cloisonné” presupune lipirea unor firicele metalice subțiri pe suprafața obiectului, formând mici compartimente care se umplu apoi cu pastă de sticlă colorată și se ard, ca niște vitralii miniaturale pe metal?

Știai că, în arta cărții, legătorii medievali întăreau uneori copertele cu plăci de fildeș, argint sau chiar pietre prețioase, iar unele cărți sfinte erau atât de valoroase încât se păstrau în lanțuri pentru a nu fi furate din biblioteci?

Știai că pergamentul folosit la manuscrisele medievale se făcea din piele de animal, iar pentru o singură carte mare, groasă, era nevoie de pieile a zeci sau chiar sute de miei ori viței?

Știai că în România icoanele pe sticlă sunt pictate „invers”, pe spatele plăcii de sticlă, astfel încât meșterul trebuie să înceapă cu detaliile care apar în față — mai întâi conturul și trăsăturile, abia la urmă fundalul — gândind imaginea în ordine inversă?

Știai că centre precum Nicula, Șcheii Brașovului, Făgăraș și zona Sibiului au dat naștere unor adevărate „școli” de icoane pe sticlă, fiecare cu stilul, culorile și felul ei de a înfățișa sfinții, devenite artă populară românească de recunoscut?

Știai că ceramica de Horezu din România a fost înscrisă în 2012 pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, iar semnul ei cel mai cunoscut este „cocoșul de Horezu”, pictat cu penajul desfăcut ca un evantai colorat?

Știai că olarii din Horezu folosesc pentru decorarea vaselor un instrument simplu numit „gaiță” sau „cornul”, un corn de vită cu o pană de gâscă la vârf, prin care lasă să curgă smalțul colorat trasând liniile fine ale modelelor?

Știai că unele porțeluri chinezești fine „albastru-alb” din perioada dinastiei Ming își datorau albastrul strălucitor unui oxid de cobalt importat din Persia, numit de meșteri „albastru mahomedan”, semn al schimburilor comerciale de-a lungul Drumului Mătăsii?

Muzica este o revelație mai înaltă decât orice înțelepciune și filozofie.

Muzica trebuie să facă să țâșnească focul din sufletul oamenilor.

Scopul ultim și rațiunea de a fi a muzicii nu trebuie să fie altele decât slava lui Dumnezeu și înviorarea sufletului.

Nu este nimic remarcabil în asta. Nu trebuie decât să apeși clapa potrivită la momentul potrivit, iar instrumentul cântă singur.

Nici tonurile prea înalte, nici cele prea joase, ci melodia cea mai frumoasă este cea care se află între ele.

Muzica nu se află în note, ci în tăcerea dintre ele.

Muzica dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec și veselie vieții și tuturor lucrurilor.

Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi minții, zbor imaginației și farmec vieții.

Muzica produce un fel de plăcere fără de care firea omenească nu se poate lipsi.

Muzica exprimă ceea ce nu poate fi spus în cuvinte și despre care este cu neputință să taci.

Muzica este stenografia emoției.

Cât de puternic este efectul muzicii! Ea este cea mai minunată și cea mai rafinată dintre arte.

Fără muzică, viața ar fi o eroare.

Ascultăm muzica cu mușchii noștri.

Cât am plâns ascultând imnurile și cântările Tale, mișcat până în adânc de glasurile dulci ale Bisericii Tale!

Cel care cântă se roagă de două ori.

Muzica este singura artă care ne face să simțim nemurirea.

Fără Bach, teologia ar fi lipsită de obiect, Creația ar fi fictivă, iar neantul ar fi peremptoriu.

Muzica este limba care ne apropie cel mai mult de Dumnezeu.

Muzica nu este pentru mine o distracție, ci este chiar rațiunea vieții mele.

Cânt la pian așa cum vorbesc; muzica este pentru mine o rugăciune tăcută.

Muzica este o poezie mai mare decât orice poezie, pentru că ea vorbește sufletului fără mijlocirea cuvântului.