Istorie

Știai că, în epoca marilor descoperiri, cartografii lăsau adesea în alb zonele necunoscute ale hărților sau le umpleau cu monștri marini și inscripția, adevărată sau nu, „hic sunt dracones” — „aici sunt dragoni”?

Știai că, deja în Antichitate, savantul Eratostene calculase circumferința Pământului cu o precizie surprinzătoare? Iar în Evul Mediu învățații știau că Pământul e rotund — mitul că oamenii credeau în vremea lui Columb într-un Pământ plat este exagerat.

Știai că micile caravele portugheze, cu velele lor triunghiulare (latine), puteau naviga mai bine în vânt potrivnic decât corăbiile mai vechi? Această manevrabilitate le-a făcut ideale pentru explorarea coastelor necunoscute.

Știai că multe alimente de bază de azi au ajuns în Europa abia prin „schimbul columbian”? Cartoful, roșia, porumbul, ardeiul, fasolea, cacaua și tutunul erau necunoscute europenilor înainte de descoperirea Americii.

Știai că roșia a fost multă vreme privită cu neîncredere în Europa, ca plantă ornamentală ori chiar otrăvitoare? A trecut mult până când a devenit ingredientul iubit din bucătăria italiană de mai târziu.

Știai că cartoful, adus din Anzi, a devenit hrana de bază care a hrănit populația în creștere a Europei? Rezistent și hrănitor, a schimbat agricultura continentului, deși la început a fost primit cu suspiciune.

Știai că tiparul cu litere mobile al lui Johannes Gutenberg, din jurul anului 1450, a fost o adevărată revoluție? Prima sa mare lucrare, Biblia de 42 de rânduri, a deschis drumul cărții tipărite, ieftinind și răspândind cunoașterea în toată Europa.

Știai că Renașterea a înflorit datorită mecenaților bogați care plăteau artiștii? Familia Medici din Florența a susținut genii precum Michelangelo și Leonardo da Vinci, iar sprijinul lor a modelat arta lumii pentru secole.

Știai că regele Ludovic al XIV-lea al Franței, „Regele Soare”, a domnit 72 de ani (1643–1715), cea mai lungă domnie a unui monarh suveran din istoria Europei? A urcat pe tron la doar patru ani și i-a supraviețuit atât fiului, cât și nepotului său, tronul revenind strănepotului său, Ludovic al XV-lea.

Știai că palatul de la Versailles a ajuns să găzduiască o adevărată curte de mii de oameni, iar Ludovic al XIV-lea a mutat acolo curtea și guvernul în 1682, transformând un fost pavilion de vânătoare al tatălui său într-un simbol al puterii regale absolute?

Știai că la Versailles chiar și trezirea și culcarea regelui erau ceremonii publice, numite „lever” și „coucher”? A asista la îmbrăcarea Regelui Soare era un privilegiu râvnit, iar rangul curtenilor se măsura după cât de aproape puteau sta de rege în timpul acestor ritualuri.

Știai că Galeria Oglinzilor de la Versailles are 357 de oglinzi care acoperă șaptesprezece arcade? La vremea aceea oglinzile erau un articol de lux extrem, iar producerea unei asemenea cantități a fost o demonstrație costisitoare a bogăției coroanei franceze.

Știai că regina Elisabeta I a Angliei nu s-a căsătorit niciodată și a rămas în istorie drept „Regina Fecioară” (the Virgin State din America i-a preluat mai târziu numele)? Ea spunea că este deja măritată cu regatul ei și își folosea disponibilitatea la măritiș ca instrument diplomatic în negocierile cu alte curți.

Știai că Elisabeta I obișnuia să se machieze cu un strat gros de alb pe față, un amestec numit „ceruse of Venice” care conținea plumb? Moda tenului palid, adâncită după ce variola i-a lăsat urme pe piele, folosea cosmetice ce se dovediseră cu timpul otrăvitoare.

Știai că regele Henric al VIII-lea al Angliei a avut șase soții, iar soarta lor e ținută minte de englezi prin versul: „divorțată, decapitată, moartă; divorțată, decapitată, supraviețuitoare”? Pentru a se recăsători, el a rupt Anglia de papă și a întemeiat Biserica Anglicană.

Știai că Henric al VIII-lea a fost în tinerețe un rege atletic, muzician și autor, primind de la papă titlul de „Apărător al Credinței” pentru un tratat împotriva lui Luther? Ironia istoriei e că acel titlu, „Fidei Defensor”, apare și azi pe monedele britanice, deși el s-a rupt ulterior de Roma.

Știai că Napoleon Bonaparte, la încoronarea sa ca împărat în 1804, în catedrala Notre-Dame din Paris, și-a pus singur coroana pe cap, în prezența papei Pius al VII-lea? Gestul a fost înțeles ca semn că nu-și datora puterea nimănui altcuiva decât lui însuși.

Știai că Codul civil promulgat de Napoleon în 1804 a rămas temelia dreptului în multe țări și stă și azi la baza dreptului civil din numeroase state europene? Napoleon însuși spunea că adevărata sa glorie nu vor fi cele patruzeci de bătălii câștigate, ci Codul său civil, care nu va putea fi șters.

Știai că Napoleon a fost exilat de două ori? Prima oară pe insula Elba din Mediterana, în 1814, de unde a evadat și a revenit pentru „cele o sută de zile”, iar a doua oară, după înfrângerea de la Waterloo, pe îndepărtata insulă Sfânta Elena din Atlanticul de Sud, unde a și murit în 1821.

Știai că țarul Petru cel Mare al Rusiei a călătorit incognito prin Europa de Vest în „Marea Ambasadă” și a lucrat cu mâinile lui ca dulgher de nave la șantierele din Olanda și Anglia? A vrut să învețe direct meșteșugurile occidentale pentru a-și moderniza imperiul.

Știai că Petru cel Mare a introdus o „taxă pe barbă”? Voind să apropie nobilimea rusă de moda europeană, a impus bărbaților care doreau să-și păstreze barba o taxă, iar cei care o plăteau primeau o medalie de aramă drept dovadă.

Știai că orașul Sankt-Petersburg a fost ridicat de Petru cel Mare de la zero, pe un teren mlăștinos de la gura Nevei, ca „fereastră spre Europa” a Rusiei? Construit cu efort uman uriaș, a devenit noua capitală imperială, mutată acolo din vechea Moscovă.

Știai că împărăteasa Ecaterina cea Mare a Rusiei nu era rusoaică, ci o principesă germană din Anhalt-Zerbst? A ajuns pe tron în 1762 printr-o lovitură de palat împotriva soțului ei, țarul Petru al III-lea, și a domnit peste trei decenii, extinzând mult granițele imperiului.

Știai că Ecaterina cea Mare a fost o pasionată colecționară de artă, iar colecția ei a stat la baza muzeului Ermitaj din Sankt-Petersburg, azi unul dintre cele mai mari muzee din lume? Ea coresponda și cu filozofi ai Iluminismului, precum Voltaire și Diderot.

Știai că împărăteasa Maria Tereza a fost singura femeie care a condus casa de Habsburg și a avut șaisprezece copii? Printre fiicele ei s-a numărat și Maria Antoaneta, viitoarea regină a Franței, iar prin căsătoriile copiilor săi și-a legat dinastia de mai multe curți europene.

Știai că, deși a condus efectiv Imperiul Habsburgic timp de patru decenii, Maria Tereza nu a purtat oficial titlul de împărăteasă domnitoare, ci pe cel de arhiducesă de Austria și regină a Ungariei și Boemiei? Titlul imperial le-a revenit soțului și apoi fiului ei, deși puterea reală a rămas în mâinile ei.

Știai că eticheta de la curtea spaniolă a Habsburgilor era atât de rigidă încât se povestesc episoade în care gestul cel mai simplu trebuia făcut doar de slujbașul cu rangul potrivit? Regulile stricte privind cine avea voie să atingă persoana regelui au rămas proverbiale pentru rigiditatea protocolului de curte.

Știai că bijuteriile coroanei britanice includ diamantul Cullinan, cel mai mare diamant brut de calitate găsit vreodată (peste 3.100 de carate în stare brută)? Din el au fost tăiate mai multe pietre, cea mai mare fiind montată în sceptrul regal, iar alta în coroana imperială de stat.

Știai că, celebrul citat „Dacă n-au pâine, să mănânce cozonac”, atribuit adesea Mariei Antoaneta, aproape sigur nu i-a aparținut? Fraza apare în scrierile lui Rousseau încă dinainte ca ea să ajungă regină a Franței, fiind pusă pe seama unei „mari prințese” fără nume.

Știai că Maria Antoaneta obișnuia să se retragă la Petit Trianon, un mic domeniu din parcul Versailles-ului, unde și-a amenajat un „cătun” cu căsuțe țărănești și o mică fermă? Acolo se juca de-a viața simplă la țară, departe de rigorile etichetei de la marea curte.