Știai că bătălia de la Rovine, purtată de Mircea cel Bătrân împotriva sultanului Baiazid I în anul 1395, s-a dat într-un loc mlăștinos și împădurit, ales anume ca să anuleze superioritatea numerică a oștii turcești? Cronicile amintesc de mulțimea săgeților care „au întunecat soarele”, iar Baiazid, deși a intrat în țară, nu a reușit să-l alunge pe Mircea de pe tron.

Știai că, până la moarte, Cristofor Columb a crezut că ajunsese în Asia (Indii), nu pe un continent nou? De aceea a numit „indieni” locuitorii insulelor din Caraibe, iar denumirea a rămas până azi.

Heraldica, arta blazoanelor, s-a născut din nevoia practică a câmpului de luptă. Sub coif și zale, un cavaler devenea de nerecunoscut, așa că semnele pictate pe scut și pe surcotul purtat peste armură serveau la identificare. De la acel „sur-cot” purtat deasupra armurii vine, prin franceză, și cuvântul care denumește azi stema, adică „coat of arms”.