Istorie

Știai că Marele Sfinx din Giza, cu trup de leu și cap de om, a fost cioplit dintr-un singur bloc de calcar natural și are aproximativ 20 de metri înălțime și 73 de metri lungime? Se crede că datează din vremea faraonului Khafre (Kefren), în jurul anului 2500 î.Hr.

Știai că Sfinxului îi lipsește nasul, iar legendele care spun că l-ar fi distrus tunurile lui Napoleon sunt false? Desene din secolul al XVIII-lea, dinaintea sosirii lui Napoleon, arată deja Sfinxul fără nas.

Știai că vreme de aproape două milenii nimeni nu a mai putut citi hieroglifele egiptene? Cunoașterea lor s-a pierdut odată cu vechea religie, iar semnele au rămas mute până în secolul al XIX-lea.

Știai că descifrarea hieroglifelor a fost posibilă datorită Pietrei din Rosetta, descoperită în 1799 de soldații lui Napoleon în Egipt? Pe ea, același text era scris în trei variante: hieroglife, demotică și greacă veche, oferind cheia traducerii.

Știai că savantul francez Jean-François Champollion a reușit să descifreze hieroglifele în 1822, după ani de studiu? El a înțeles că semnele nu erau doar imagini simbolice, ci reprezentau și sunete, ca literele unui alfabet.

Știai că egiptenii mumificau morții pentru a păstra trupul, crezând că sufletul avea nevoie de el în viața de dincolo? Procesul dura circa 70 de zile și presupunea uscarea corpului cu o sare naturală numită natron.

Știai că, la mumificare, egiptenii scoteau creierul prin nas cu ajutorul unui cârlig și îl aruncau, considerându-l fără însemnătate? În schimb, inima era lăsată în trup, fiindcă o socoteau centrul gândirii și al sufletului.

Știai că organele scoase din trup la mumificare erau păstrate în patru vase speciale, numite vase canopice? Fiecare era ocrotit de unul dintre cei patru fii ai zeului Horus și adăpostea ficatul, plămânii, stomacul sau intestinele.

Știai că mormântul faraonului Tutankhamon a fost descoperit aproape neatins abia în 1922, de arheologul britanic Howard Carter, în Valea Regilor? Aproape toate celelalte morminte regale fuseseră jefuite încă din vechime.

Știai că Tutankhamon a fost un faraon minor, care a murit foarte tânăr, în jurul vârstei de 18 ani? Faima lui uriașă de astăzi se datorează nu domniei, ci comorii nejefuite găsite în mormântul său.

Știai că masca funerară de aur a lui Tutankhamon cântărește peste 10 kilograme de aur masiv și a devenit unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Egiptului antic? Ea acoperea capul și umerii mumiei tânărului faraon.

Știai că Cleopatra a VII-a, ultima regină a Egiptului antic, nu era de origine egipteană, ci greco-macedoneană, coborâtoare din dinastia Ptolemeilor, generali ai lui Alexandru cel Mare? Se spune că a fost prima din familia sa care a învățat limba egipteană.

Știai că Cleopatra a trăit mai aproape în timp de primul om care a pășit pe Lună decât de ridicarea Marii Piramide? Între ea și Keops sunt peste 2.400 de ani, mai mult decât ne despart pe noi de vremea ei.

Știai că întreaga civilizație a Egiptului antic depindea de revărsările anuale ale Nilului? În fiecare vară, fluviul inunda malurile și lăsa un mâl negru și roditor, singurul care făcea posibilă agricultura în mijlocul deșertului.

Știai că egiptenii aveau un calendar de 365 de zile, împărțit în 12 luni de câte 30 de zile, plus 5 zile de sărbătoare la sfârșit? Anul lor era legat de revărsarea Nilului și de răsăritul stelei Sirius.

Știai că Mesopotamia, ținutul dintre fluviile Tigru și Eufrat, este numită adesea „leagănul civilizației”? Aici au apărut, cu peste 5.000 de ani în urmă, unele dintre primele orașe, primele legi scrise și prima scriere din istorie.

Știai că Codul lui Hammurabi, alcătuit în Babilon în jurul anului 1750 î.Hr., este una dintre cele mai vechi culegeri de legi păstrate? Săpat pe un stâlp de piatră, el cuprinde vestitul principiu „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”.

Știai că Grădinile Suspendate ale Babilonului, socotite una dintre cele Șapte Minuni ale lumii antice, nu au fost găsite niciodată de arheologi? Unii cercetători se întreabă chiar dacă au existat cu adevărat sau au fost doar o legendă.

Știai că scrierea cuneiformă, folosită în Mesopotamia, se făcea prin apăsarea unui băț de trestie în tăblițe de lut moale, lăsând semne în formă de cuie sau pene? De acolo îi vine și numele, de la latinescul „cuneus”, care înseamnă „cui”.

Știai că povestea Turnului Babel din Biblie a fost legată de zigurate, turnurile-templu în trepte din Babilon? Cel mai vestit, închinat zeului Marduk, se numea Etemenanki și se înălța în mai multe caturi spre cer.

Știai că fenicienii, neguțători pricepuți de pe coasta Mediteranei, au dat lumii unul dintre primele alfabete? Din alfabetul lor s-au născut scrierile grecească și latină, iar de la acestea vin literele cu care scriem și noi astăzi.

Știai că fenicienii erau vestiți pentru o vopsea purpurie foarte scumpă, scoasă dintr-un melc de mare? Culoarea era atât de prețioasă încât purpura a ajuns semnul regilor și al împăraților, iar numele „Fenicia” ar fi legat chiar de această nuanță.

Știai că Jocurile Olimpice antice se țineau la Olympia din anul 776 î.Hr. și se desfășurau, potrivit tradiției, o dată la patru ani, iar acest interval de patru ani se numea „olimpiadă” și era folosit de greci ca unitate de măsurare a timpului?

Știai că la Jocurile Olimpice antice atleții concurau, de regulă, complet dezbrăcați? Însuși cuvântul „gimnaziu” vine din grecescul „gymnós”, care înseamnă „gol”.

Știai că pe durata Jocurilor Olimpice antice era proclamată o „ekecheiria”, un armistițiu sacru care le permitea atleților și spectatorilor să călătorească în siguranță spre Olympia și înapoi?

Știai că premiul învingătorului la Jocurile Olimpice antice nu era o medalie, ci o simplă coroană împletită din ramuri de măslin sălbatic, tăiate dintr-un pom sacru din incinta sanctuarului lui Zeus de la Olympia?

Știai că democrația ateniană era o democrație directă, în care cetățenii înșiși votau legile în Adunare (Ekklesia), și nu una reprezentativă? Însă dreptul de a participa îl aveau doar bărbații liberi, cetățeni; femeile, sclavii și străinii erau excluși.

Știai că atenienii aveau un mecanism numit „ostracism”, prin care cetățenii puteau vota exilarea pe zece ani a unei persoane considerate periculoase? Fiecare își scria alegerea pe un ciob de ceramică numit „ostrakon” — de acolo vine și cuvântul.

Știai că multe funcții publice la Atena nu se ocupau prin vot, ci prin tragere la sorți? Se folosea un dispozitiv de piatră numit „kleroterion”, prin care se alegeau la întâmplare, printre alții, membrii juriilor.

Știai că Partenonul de pe Acropola Atenei a fost construit în secolul al V-lea î.Hr. în cinstea zeiței Atena și că adăpostea o statuie colosală a zeiței, înaltă de circa 12 metri, făcută din aur și fildeș de sculptorul Fidias?