Istorie

Știai că Iancu de Hunedoara a obținut în 1456 o mare victorie la Belgrad împotriva sultanului Mehmed al II-lea, iar în cinstea izbânzii papa a poruncit ca clopotele bisericilor să bată la amiază? Obiceiul clopotelor de prânz s-a păstrat până astăzi, deși legătura sa cu bătălia de la Belgrad e adesea uitată; Iancu însuși a murit la scurt timp după victorie, răpus de ciumă.

Știai că mănăstirea Voroneț, ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, este vestită în toată lumea pentru „albastrul de Voroneț”, o nuanță a frescelor exterioare atât de deosebită încât culoarea a primit un nume propriu? Frescele au fost adăugate în vremea lui Petru Rareș, iar „Judecata de Apoi” de pe peretele vestic este socotită una dintre capodoperele picturii moldovenești.

Știai că în bătălia de la Călugăreni, din 13 august 1595, Mihai Viteazul a înfruntat oastea mult mai numeroasă a lui Sinan-pașa într-un teren mlăștinos, tăiat de râul Neajlov, unde numărul turcilor cântărea mai puțin? Deși românii au câștigat lupta din acea zi, Mihai a fost nevoit apoi să se retragă spre munți în așteptarea ajutoarelor, iar recucerirea țării a venit ceva mai târziu.

Știai că, în anul 1600, Mihai Viteazul a ajuns să stăpânească pentru scurtă vreme Țara Românească, Transilvania și Moldova, fiind primul domnitor sub care aceste trei țări s-au aflat împreună sub o singură cârmuire? Unirea a durat doar câteva luni, iar Mihai a fost ucis în 1601 lângă Turda, dar fapta lui a rămas în memoria istorică drept un moment de referință al evului mediu românesc.

Știai că Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn de două ori în același an, 1859? Mai întâi a fost ales la Iași, pe 5 ianuarie, ca domn al Moldovei, iar apoi la București, pe 24 ianuarie, ca domn al Țării Românești. Convențiile europene nu interziceau explicit ca aceeași persoană să fie aleasă în ambele Principate, iar românii au folosit această portiță pentru a înfăptui unirea de fapt.

Știai că unirea din 1859 a fost la început doar o „uniune personală”? Cele două Principate, Moldova și Țara Românească, aveau la început guverne, parlamente și capitale separate, legate doar prin persoana domnitorului comun. Abia în 1862 s-a format un singur guvern și un singur parlament la București, iar statul a început să fie numit oficial România.

Știai că marea reformă agrară a lui Cuza, din 1864, a împroprietărit sute de mii de familii de țărani? Legea rurală promulgată de domnitor a desființat clăcile și a dat pământ foștilor clăcași, transformând radical satul românesc. A fost una dintre cele mai ample reforme sociale ale epocii din sud-estul Europei.

Știai că Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice în februarie 1866 în urma unui complot al unei coaliții numite „monstruoasa coaliție”? Ofițeri conjurați au pătruns noaptea în palat și l-au obligat să semneze actul de abdicare. Cuza a plecat în exil și a murit la Heidelberg, în Germania, în 1873, fără să se mai întoarcă în țară.

Știai că principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a ajuns în România, în 1866, călătorind aproape incognito? Fiindcă traversa teritorii aflate sub influența Austriei, ostilă venirii lui, prințul a folosit un pașaport pe un nume de împrumut și a coborât pe Dunăre cu vaporul. Astfel a ajuns la București pentru a deveni domnitor, iar mai târziu primul rege al României.

Știai că independența României a fost proclamată în Parlament pe 9 mai 1877, dar recunoașterea ei internațională a venit abia după Războiul de Independență? Deputatul Mihail Kogălniceanu a rostit în Cameră cuvintele prin care declara că suntem o națiune liberă și independentă. Recunoașterea deplină a marilor puteri a fost obținută prin Tratatul de la Berlin din 1878.

Știai că, în Războiul de Independență din 1877-1878, armata română a luptat alături de Rusia împotriva Imperiului Otoman? Momentul de cotitură a fost la Plevna, în Bulgaria de azi, unde intervenția trupelor române a fost decisivă. După primele asalturi eșuate, orașul-cetate a fost cucerit în urma unui asediu îndelungat.

Știai că cea mai înaltă decorație militară românească, „Steaua României”, a fost creată de Cuza încă din 1864, dar a putut fi acordată efectiv abia după 1877? Sultanul otoman se opusese la vremea lui Cuza, considerând că un stat vasal nu poate avea propriul ordin de merit. Independența câștigată în război a deschis calea acordării ei.

Știai că România a devenit regat în 1881, iar Carol I a fost încoronat cu o coroană făcută din oțelul unui tun capturat de la turci? Coroana de oțel a fost turnată dintr-un tun luat de armata română la Plevna, ca simbol al independenței câștigate cu arma. Astfel, coroana regală românească nu era din aur, ci din metalul unei bătălii.

Știai că regina Elisabeta, soția lui Carol I, a fost o scriitoare cunoscută în toată Europa sub pseudonimul Carmen Sylva? A publicat poezii, povești și aforisme în germană și a fost o promotoare a artelor și a folclorului românesc. Numele de scriitoare l-a compus din latinescul carmen, cântec, și silva, pădure.

Știai că primul act al Marii Uniri din 1918 a fost unirea Basarabiei cu România, în martie, înaintea Alba Iuliei? Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea pe 27 martie 1918. A urmat unirea Bucovinei, votată la Cernăuți în noiembrie, iar apoi, pe 1 decembrie, Marea Adunare de la Alba Iulia.

Știai că la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, au participat peste o sută de mii de oameni veniți din toate colțurile Transilvaniei? Cei 1228 de delegați aleși au votat în sala Cazinoului, iar mulțimea uriașă a așteptat pe platoul din apropiere, numit apoi Câmpul lui Horea. Adunarea a proclamat unirea Transilvaniei cu Regatul României.

Știai că textul unirii votat la Alba Iulia nu conținea doar hotărârea de unire, ci și un adevărat program de libertăți? Rezoluția prevedea drepturi egale pentru toate popoarele conlocuitoare, libertatea presei, vot universal și reformă agrară. Era, în fond, o promisiune de stat modern și democratic pentru Transilvania.

Știai că orașul Alba Iulia nu a fost ales întâmplător pentru Marea Unire? Acolo, în 1600, voievodul Mihai Viteazul stăpânise pentru scurt timp Țara Românească, Moldova și Transilvania, iar orașul avea o puternică încărcătură simbolică. Aceeași cetate fusese și locul unde fruntașii răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan fuseseră executați în 1785.

Știai că, prin Marea Unire din 1918, suprafața și populația României s-au dublat aproape peste noapte? Regatul de dinainte de război, numit Vechiul Regat, s-a întregit cu Transilvania, Banatul, Basarabia și Bucovina, formând România Mare. Noul stat a devenit unul dintre cele mai întinse din centrul și estul Europei.

Știai că suveranii care au înfăptuit întregirea au fost regele Ferdinand I și regina Maria, iar Ferdinand a rămas în istorie cu numele de Întregitorul? Deși era neamț de origine, din familia de Hohenzollern, Ferdinand a ales să lupte de partea României în Primul Război Mondial, împotriva rudelor sale din Puterile Centrale. Încoronarea lor a avut loc tot la Alba Iulia, în 1922.

Știai că regina Maria a României a pledat personal pentru cauza țării la Conferința de Pace de la Paris, în 1919? Carismatică și cunoscută în lumea diplomatică, ea a purtat discuții cu lideri și a atras atenția presei asupra revendicărilor românești. Prezența ei a fost considerată un sprijin important pentru recunoașterea granițelor României Mari.

Știai că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 s-a hotărât la Alba Iulia în fața a peste o sută de mii de oameni adunați pe câmp? Cei 1228 de delegați aleși au votat rezoluția unirii Transilvaniei cu România, iar mulțimea de afară a așteptat în frig vestea, într-una dintre cele mai mari adunări populare din istoria țării.

Știai că, după unirea din 1918, suprafața și populația României aproape s-au dublat? Regatul care intrase în război cu circa 138 de mii de kilometri pătrați a devenit „România Mare”, cu peste 295 de mii de kilometri pătrați, cuprinzând Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia.

Știai că Regina Maria a României a mers personal la Conferința de Pace de la Paris, în 1919, pentru a pleda cauza țării? Farmecul, engleza și franceza ei impecabile și legăturile ei de familie cu casele regale ale Europei au făcut din ea un ambasador neobișnuit de eficient pentru granițele noii Românii.

Știai că, în 1925, principele moștenitor Carol a renunțat la dreptul la tron și a plecat în străinătate cu Elena Lupescu, lăsându-l rege pe fiul său Mihai, în vârstă de doar cinci ani? Peste trei ani, Carol s-a întors surprinzător în țară și a preluat coroana sub numele de Carol al II-lea, dându-l pe fiul său deoparte.

Știai că Mihai I al României a fost rege de două ori și, prima oară, doar un copil? A urcat pe tron în 1927, la moartea bunicului său Ferdinand, apoi a fost înlocuit de tatăl său în 1930 și a redevenit rege în 1940, domnind până la abdicarea din 1947.

Știai că în 1940 România a pierdut, în câteva luni, aproape o treime din teritoriu fără să tragă un foc? Basarabia și nordul Bucovinei au fost cedate Uniunii Sovietice în iunie, nordul Transilvaniei Ungariei prin Dictatul de la Viena în august, iar Cadrilaterul Bulgariei în septembrie.

Știai că rafinăriile de la Ploiești au fost una dintre cele mai apărate ținte din Europa în al Doilea Război Mondial? În august 1943, aviația americană a lansat operațiunea „Tidal Wave”, un raid la joasă altitudine asupra instalațiilor petroliere, soldat cu pierderi grele de avioane și echipaje.

Știai că, la 23 august 1944, regele Mihai a ordonat arestarea mareșalului Ion Antonescu chiar la palat și a anunțat ieșirea României din alianța cu Germania? Prin acest act, țara a întors armele împotriva forțelor germane, o cotitură care a scurtat, după unele estimări, războiul din regiune.

Știai că în vara anului 1946 România a trecut prin una dintre cele mai cumplite foamete din istoria ei modernă? Seceta a lovit crunt Moldova, iar lipsa de hrană a împins mii de oameni pe drumuri în căutarea grâului, într-o perioadă marcată de recolte pierdute și obligații de război.