Științe

Știai că unele lucruri strălucesc în întuneric fiindcă păstrează lumina o vreme? Fluorescența luminează doar cât timp este scăldată în lumină, pe când fosforescența - ca la stelele lipite pe tavanul copiilor - soarbe lumina și o dă înapoi încet, lucind și după ce s-a stins becul.

Știai că sunetul își schimbă înălțimea când izvorul lui se apropie sau se depărtează? Din pricina efectului Doppler, sirena unei ambulanțe pare mai ascuțită când vine spre noi și mai groasă când se îndepărtează; același fenomen le arată astronomilor că stelele îndepărtate fug de noi.

Știai că prima baterie adevărată a fost inventată în anul 1800 de italianul Alessandro Volta? Ea era o „grămadă” de discuri de zinc și cupru separate de bucăți de pânză înmuiate în saramură, iar unitatea de măsură a tensiunii electrice, voltul, îi poartă numele până astăzi.

Știai că în anul 1831 Michael Faraday a descoperit inducția electromagnetică, arătând că un magnet mișcat lângă o bobină de sârmă produce curent electric? Acest principiu simplu stă la baza tuturor generatoarelor și dinamurilor care ne dau astăzi electricitatea.

Știai că grafenul, descoperit în anul 2004, este format dintr-un singur strat de atomi de carbon și este cel mai subțire material cunoscut? Deși are grosimea unui singur atom, este de aproximativ 200 de ori mai rezistent decât oțelul.

Știai că grafenul le-a adus în anul 2010 Premiul Nobel pentru Fizică cercetătorilor Andre Geim și Konstantin Novoselov? Ei l-au obținut pentru prima dată desprinzând straturi din grafitul unui creion obișnuit cu ajutorul unei benzi adezive.

Știai că efectul fotovoltaic, prin care lumina se transformă direct în electricitate, a fost observat pentru prima dată în anul 1839 de tânărul fizician francez Edmond Becquerel, pe când avea doar 19 ani? Panourile solare de astăzi se bazează pe același fenomen.

Știai că un supraconductor este un material care, răcit sub o anumită temperatură, conduce curentul electric fără nicio pierdere de energie? Fenomenul a fost descoperit în anul 1911 de Heike Kamerlingh Onnes, care a răcit mercurul aproape de zero absolut.

Știai că un magnet plutește deasupra unui supraconductor răcit, ca și cum ar sfida gravitația? Acest fenomen se numește efectul Meissner, iar pe el se bazează trenurile ultrarapide cu levitație magnetică, numite maglev.

Știai că energia nucleară de fisiune se obține prin ruperea nucleelor grele de uraniu, în timp ce în inima Soarelui se petrece fenomenul opus, fuziunea, prin unirea nucleelor ușoare de hidrogen? Fuziunea eliberează chiar mai multă energie decât fisiunea.

Știai că un singur gram de uraniu poate elibera prin fisiune tot atâta energie cât arderea a aproximativ trei tone de cărbune? Din acest motiv centralele nucleare produc cantități uriașe de electricitate folosind foarte puțin combustibil.

Știai că bateriile moderne cu litiu, care alimentează telefoanele și mașinile electrice, le-au adus în anul 2019 Premiul Nobel pentru Chimie cercetătorilor John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino? John Goodenough avea 97 de ani și a devenit cel mai vârstnic laureat Nobel din istorie.

Știai că plasticul este alcătuit din polimeri, adică lanțuri lungi formate din mii de molecule mici repetate, numite monomeri? Cuvântul „polimer” vine din greacă și înseamnă „multe părți”.

Știai că primul plastic complet sintetic din lume a fost bachelita, creată în anul 1907 de chimistul Leo Baekeland? Fiind rezistentă la căldură și izolatoare, a fost folosită la telefoane, prize și aparate de radio timp de zeci de ani.

Știai că sticla, deși pare un solid, este de fapt un material amorf, ale cărui molecule nu sunt aranjate ordonat ca într-un cristal? Ea se obține răcind rapid nisipul topit, astfel încât atomii „îngheață” înainte de a se aranja într-o rețea.

Știai că sticla este unul dintre puținele materiale care se poate recicla la nesfârșit, fără să își piardă calitatea? O sticlă reciclată poate deveni o nouă sticlă de câte ori dorim, spre deosebire de plastic sau hârtie, care se degradează.

Știai că betonul este cel mai folosit material fabricat de om de pe Pământ, după apă fiind a doua cea mai consumată substanță din lume? El câștigă rezistență prin întărirea cimentului cu apă, un proces chimic ce continuă luni sau chiar ani întregi.

Știai că romanii construiau cu un beton atât de rezistent încât unele clădiri, precum Panteonul din Roma, stau în picioare de aproape două mii de ani? Cupola sa rămâne și astăzi cea mai mare cupolă din beton nearmat din lume.

Știai că vulcanizarea, procesul prin care cauciucul devine tare și elastic, a fost descoperită întâmplător în anul 1839 de Charles Goodyear, când a scăpat un amestec de cauciuc și sulf pe o sobă fierbinte? Fără această descoperire nu ar exista anvelopele de astăzi.

Știai că energia eoliană nu este altceva decât o formă de energie solară? Soarele încălzește inegal suprafața Pământului, iar diferențele de temperatură pun aerul în mișcare, dând naștere vânturilor care rotesc paletele turbinelor.

Știai că energia hidroelectrică este cea mai veche și mai folosită sursă de energie regenerabilă din lume? Ea transformă căderea apei în electricitate, iar cea mai mare centrală, barajul Trei Chei din China, produce cât mai multe centrale nucleare la un loc.

Știai că nanotehnologia lucrează cu materiale la scara nanometrului, adică a miliardimii de metru? Pentru a înțelege cât de mic este, un fir de păr uman este de aproximativ optzeci de mii de ori mai gros decât un nanometru.

Știai că la scară nano materialele își schimbă complet proprietățile? Aurul, care în mod obișnuit este galben strălucitor, apare roșu sau violet atunci când este format din particule minuscule de câțiva nanometri, iar sticlașii medievali foloseau acest efect fără să știe de ce.

Știai că există materiale inteligente care își amintesc forma? Aliajele cu memoria formei pot fi îndoite oricum, dar când sunt încălzite revin singure la forma inițială, ca și cum și-ar aminti cum arătau înainte.

Știai că materialele piezoelectrice produc electricitate atunci când sunt apăsate sau lovite? Pe acest principiu funcționează brichetele și aragazele cu aprindere electrică, unde o simplă apăsare generează scânteia care aprinde flacăra.

Știai că electricitatea care circulă în firele din casele noastre este curent alternativ, care își schimbă sensul de aproximativ cincizeci de ori pe secundă în Europa? Bătălia dintre curentul alternativ, susținut de Nikola Tesla, și cel continuu, susținut de Thomas Edison, a marcat sfârșitul secolului al XIX-lea.

Știai că energia solară care ajunge pe Pământ într-o singură oră ar fi suficientă pentru a acoperi consumul de energie al întregii omeniri pe un an întreg? Provocarea nu este cantitatea de energie a Soarelui, ci felul în care o putem capta și păstra.

Știai că magnetismul și electricitatea sunt de fapt două fețe ale aceluiași fenomen, numit electromagnetism? Un curent electric creează întotdeauna un câmp magnetic, iar un magnet în mișcare creează curent electric, adevăr unificat de fizicianul James Clerk Maxwell.

Știai că jurământul lui Hipocrate, considerat temelia eticii medicale, datează din Grecia antică (secolele V–IV î.Hr.)? Deși forma folosită azi la absolvire este modernizată, principiul „întâi să nu faci rău” rămâne simbolul profesiei medicale.

Știai că Hipocrate din Kos este numit „părintele medicinei” pentru că a fost printre primii care a căutat cauze naturale ale bolilor, nu explicații supranaturale? El a insistat pe observarea atentă a pacientului și pe importanța regimului de viață.