Științe

Știai că primul program de calculator din istorie a fost scris de o femeie? Ada Lovelace, matematiciană engleză, a descris în 1843 un algoritm menit să calculeze numerele Bernoulli pe Mașina Analitică imaginată de Charles Babbage. Mașina nu a fost construită niciodată în timpul vieții ei, dar ideea că o mașină ar putea urma instrucțiuni pas cu pas era deja limpede.

Știai că totul, în interiorul unui calculator, se reduce la doar două semne: 0 și 1? Un bit este cea mai mică fărâmă de informație, iar opt biți alcătuiesc un octet, îndeajuns pentru a codifica o literă. Din aceste două cifre, așezate în șiruri lungi, se nasc texte, imagini, muzică și filme.

Știai că expresia „bug” din informatică, adică defect, a fost legată de o insectă adevărată? În 1947, echipa care lucra la calculatorul Harvard Mark II a găsit o molie prinsă într-un releu și a lipit-o în jurnalul de lucru cu notița că este „primul caz real de gândac găsit”. Termenul de „bug” pentru o defecțiune era însă folosit de ingineri încă de pe vremea lui Edison.

Știai că internetul și World Wide Web-ul nu sunt același lucru? Internetul este rețeaua fizică de calculatoare legate între ele, apărută treptat din anii 1960 și 1970. Web-ul, cu paginile lui legate prin linkuri, a fost inventat abia în 1989 de Tim Berners-Lee la CERN și este doar unul dintre multele servicii care circulă prin internet.

Știai că informația de pe internet este tăiată în bucățele mici atunci când călătorește? Un e-mail sau o imagine este spart în „pachete”, fiecare pornind pe drumul lui prin rețea, uneori pe trasee diferite, iar la destinație sunt reasamblate în ordine. Această idee, numită comutare de pachete, stă la temelia întregii rețele.

Știai că marea parte a internetului trece prin cabluri așezate pe fundul oceanelor, nu prin sateliți? Sute de cabluri submarine, unele lungi de mii de kilometri și groase cât un furtun de grădină, poartă cea mai mare parte a traficului mondial de date între continente. Fibrele de sticlă din interior duc informația sub formă de impulsuri de lumină.

Știai că un algoritm nu este ceva misterios, ci pur și simplu o rețetă? Este o listă de pași clari, urmați în ordine, care duc de la o problemă la o soluție, întocmai ca o rețetă de bucătărie. Cuvântul vine de la numele matematicianului persan al-Khwarizmi, care a trăit în secolul al IX-lea.

Știai că atunci când plătești ceva online, mesajul tău este încuiat cu un fel de lacăt care are două chei diferite? Criptarea cu cheie publică folosește o cheie pe care oricine o poate vedea pentru a încuia mesajul și o a doua cheie, ținută secretă, singura care îl poate descuia. Astfel poți trimite date sigure cuiva pe care nu l-ai întâlnit niciodată.

Știai că siguranța multor parole se sprijină pe cât de greu este să descompui un număr mare în factori? Poți înmulți repede două numere prime uriașe, dar drumul invers, aflarea celor două numere pornind de la produsul lor, poate cere unui calculator obișnuit un timp uriaș. Pe această nepotrivire se bazează metoda de criptare RSA.

Știai că puterea calculatoarelor a crescut de multe ori la fiecare doi ani, vreme de câteva decenii? În 1965, inginerul Gordon Moore a observat că numărul de tranzistoare înghesuite pe un cip se dublează cam o dată la doi ani, observație numită mai târziu „legea lui Moore”. Nu este o lege a naturii, ci o tendință care în ultimii ani a început să încetinească.

Știai că un telefon din buzunarul tău este de multe ori mai puternic decât calculatoarele care au dus oamenii pe Lună? Calculatorul de la bordul misiunilor Apollo avea o memorie măsurată în kilobytes, în vreme ce un telefon obișnuit de azi are miliarde de bytes și un procesor de neînchipuit pe atunci. Cu toate acestea, acel calculator modest și-a făcut treaba fără greș.

Știai că memoria pe care o folosesc calculatoarele în timpul lucrului se șterge de îndată ce iei curentul? Memoria de lucru, numită RAM, ține datele doar cât timp are electricitate, de aceea munca nesalvată se pierde la o pană de curent. Discul sau memoria flash, în schimb, păstrează informația și după oprire.

Știai că o memorie flash reține informația prinzând electroni într-o cămăruță izolată? Fiecare celulă are o poartă înconjurată de un strat izolator, iar prezența sau absența sarcinii electrice acolo înseamnă un 0 sau un 1. Fiindcă izolarea nu este veșnică, datele de pe un stick uitat mulți ani în sertar se pot pierde încet.

Știai că un program de inteligență artificială nu „înțelege” lumea așa cum crede un om, ci recunoaște tipare din exemple? Astfel de programe sunt hrănite cu foarte multe date și învață singure ce trăsături le deosebesc, fără să li se spună pas cu pas fiecare regulă. De aceea pot recunoaște o pisică într-o poză, dar pot greși în chip surprinzător la lucruri simple pentru noi.

Știai că în 1997 un calculator l-a învins pentru prima dată la șah pe campionul mondial în funcție, într-un meci întreg? Mașina IBM numită Deep Blue l-a întrecut pe Garri Kasparov cercetând milioane de poziții posibile în fiecare secundă. Nu gândea ca un om, ci calcula cu o iuțeală pe care mintea omenească nu o poate egala.

Știai că mulți roboți din fabrici sunt de fapt brațe mecanice care nu văd și nu simt lumea? Ei repetă cu mare precizie aceleași mișcări programate, de mii de ori pe zi, fără să știe ce anume fac. Roboții care se pot mișca liber printre oameni și se pot feri de obstacole sunt mult mai greu de construit și încă rari.

Știai că cuvântul „robot” s-a născut într-o piesă de teatru, nu într-un laborator? A fost folosit prima dată în 1920 de scriitorul ceh Karel Čapek în piesa „R.U.R.” și vine de la un cuvânt slav care înseamnă muncă silnică. Așadar, până și numele mașinilor noastre ascultătoare are o poveste omenească la temelie.

Știai că cea mai veche roată cunoscută nu era pentru transport, ci pentru olărit? Roata de olar apare în Mesopotamia în jurul anului 3500 î.Hr., iar roata pusă pe osie pentru care apare abia câteva secole mai târziu.

Știai că tiparul cu litere mobile din metal a fost inventat în Coreea înaintea lui Gutenberg? Cartea budistă „Jikji”, tipărită în 1377, este considerată cea mai veche carte păstrată tipărită cu litere metalice mobile — cu aproape 80 de ani înaintea Bibliei lui Gutenberg.

Știai că busola nu a fost folosită la început pentru navigație, ci pentru ghicit? În China antică, „lingura care arată sudul”, făcută din magnetit, era întrebuințată în practicile de feng shui înainte de a deveni instrument de orientare pe mare.

Știai că praful de pușcă a fost descoperit de alchimiști chinezi care căutau, de fapt, un elixir al nemuririi? În loc de leacul vieții veșnice, au dat peste un amestec exploziv de salpetru, sulf și cărbune.

Știai că Thomas Edison nu a inventat becul, ci l-a făcut practic? Zeci de inventatori lucraseră înaintea lui; meritul lui Edison a fost găsirea unui filament care dura mult și crearea unui întreg sistem electric care să-l alimenteze.

Știai că englezul Joseph Swan a obținut un bec cu filament incandescent cam în același timp cu Edison? Cei doi, în loc să se judece la nesfârșit, au format împreună compania „Ediswan” în Anglia.

Știai că Alexander Graham Bell a depus brevetul pentru telefon în aceeași zi în care un alt inventator, Elisha Gray, a depus o cerere asemănătoare? Data era 14 februarie 1876, iar cine a ajuns primul la oficiu a rămas o dispută celebră.

Știai că Bell considera telefonul o distragere de la munca lui adevărată? El nu avea telefon în biroul de studiu, ca să nu-i tulbure cercetările, și îl vedea mai degrabă ca pe o jucărie decât ca pe invenția care avea să-i poarte numele.

Știai că prima fotografie păstrată din lume a cerut o expunere de multe ore? „Vedere de la fereastra din Le Gras”, realizată de Nicéphore Niépce în jurul anului 1826, a avut nevoie de o expunere de câteva ore bune sub soare.

Știai că primul zbor cu motor al fraților Wright, din 17 decembrie 1903, a durat doar 12 secunde și a acoperit aproximativ 37 de metri? Distanța era mai mică decât anvergura unui avion de pasageri de azi.

Știai că frații Wright erau proprietari ai unei prăvălii de biciclete? Cunoștințele lor despre echilibru, lanțuri și structuri ușoare, câștigate reparând biciclete, i-au ajutat direct la proiectarea primului avion.

Știai că Karl Benz a construit primul automobil cu motor pe benzină, dar soția lui, Bertha, i-a făcut reclamă? În 1888, Bertha Benz a plecat pe furiș într-o călătorie de peste 100 km, dovedind lumii că mașina chiar merge.

Știai că penicilina a fost descoperită dintr-o neglijență fericită? Alexander Fleming a plecat în vacanță în 1928 lăsând vasele de laborator neacoperite, iar la întoarcere a găsit o mucegăială care ucidea bacteriile din jur.