Natură

Știai că Everestul crește? Placa indiană se împinge fără odihnă sub cea eurasiatică, iar măsurătorile prin sateliți GPS arată că vârful se înalță cu câțiva milimetri pe an, în vreme ce lanțul întreg se deplasează spre nord-est. Muntele pe care îl socotim veșnic și neclintit este, de fapt, o lucrare în curs.

Știai că altitudinea oficială a Everestului a fost recalculată în 2020? China și Nepalul au anunțat împreună cifra de 8848,86 metri, măsurată cu tehnologii moderne și acordată după decenii de valori ușor diferite. Astfel, cel mai înalt punct al uscatului a primit, la propriu, o nouă certificare.

Știai că, dacă am măsura munții de la temelia lor, nu de la nivelul mării, campionul ar fi Mauna Kea din Hawaii? De la baza scufundată pe fundul Pacificului până în creștet, el numără peste 10000 de metri, întrecând Everestul. Cea mai mare parte a acestui uriaș stă însă ascunsă sub valuri.

Știai că cel mai depărtat punct de centrul Pământului nu este Everestul, ci vârful Chimborazo din Ecuador? Fiindcă planeta noastră e turtită la poli și umflată la Ecuator, un munte așezat aproape de linia ecuatorială pornește dintr-un prag mai înalt. Astfel Chimborazo, deși mai scund în metri, atinge cerul mai aproape de stele.

Știai că Munții Anzi formează cel mai lung lanț muntos continental de pe uscat? Se întind pe aproape 7000 de kilometri de-a lungul coastei apusene a Americii de Sud, străbătând șapte țări. Sunt rodul plăcii oceanice Nazca care se scufundă răbdătoare sub continent.

Știai că întregul lanț himalayan s-a născut din ciocnirea a două continente? Acum vreo 50 de milioane de ani, subcontinentul indian s-a izbit de Asia, iar fundul unei mări dispărute, numite Tethys, a fost împins spre înalt. De aceea, pe stâncile de lângă creștetul Everestului, geologii găsesc cochilii fosile de făpturi marine.

Știai că vârful Mont Blanc, cel mai înalt din Alpi, poartă o cușmă de gheață a cărei grosime se schimbă de la an la an? Măsurătorile periodice ale topografilor francezi îl dau în jurul a 4808 metri, cifra oscilând cu zăpezile și vânturile. Roca de dedesubt rămâne aceeași; pălăria albă e cea care crește ori scade.

Știai că piscul Matterhorn din Alpi are forma unei piramide aproape perfecte cu patru fețe? Chipul lui ascuțit a fost cioplit de ghețari care, din patru direcții deodată, au ros muntele ca niște dălți de gheață. Rezultatul este unul dintre cele mai recunoscute vârfuri ale lumii, la hotarul dintre Elveția și Italia.

Știai că lanțul Carpaților desenează pe harta Europei un arc lung de aproape 1500 de kilometri? Pornește din Cehia și Slovacia, cuprinde în brațul lui o bună parte din România și se stinge spre Serbia. În mijlocul acestui arc, țara noastră adăpostește cele mai înalte creste ale întregului sistem.

Știai că cel mai înalt vârf al României, Moldoveanu din Munții Făgăraș, se ridică la 2544 de metri? Vecinul său, Negoiu, îl urmează îndeaproape cu 2535 de metri. Aceste creste ascuțite au fost sculptate de ghețarii care, în ultima eră glaciară, coborau din Făgăraș ca niște limbi reci.

Știai că zăpada veșnică nu înseamnă zăpadă nemuritoare, ci un prag numit limita zăpezilor permanente? Este altitudinea deasupra căreia se adună într-un an mai multă zăpadă decât apucă să se topească. În Alpi ea stă în jurul a 2800 de metri, dar la Ecuator, sub soarele fierbinte, urcă spre 5000 de metri.

Știai că cheile se nasc atunci când un râu taie mai repede în adâncime decât se pot prăbuși pereții din laturi? Apa, înarmată cu nisip și pietriș, ferăstruiește piatra vreme de mii de ani și lasă în urmă un culoar îngust cu pereți verticali. Cheile Bicazului din Carpați, săpate în calcar, sunt o astfel de rană frumoasă a muntelui.

Știai că Marele Canion al fluviului Colorado dezvăluie pe pereții săi peste un miliard și jumătate de ani de istorie a Pământului? Fiecare strat de rocă este o filă dintr-o carte de piatră, iar la fund apar cele mai vechi roci, mai bătrâne decât aproape orice viață complexă. Râul a răbdat milioane de ani ca să sape până acolo.

Știai că munții nu se nasc doar prin ciocnire, ci și prin foc? Vârful Kilimanjaro din Tanzania, cel mai înalt din Africa, cu 5895 de metri, este un vulcan stins ridicat singuratic din câmpie. Deși stă aproape de Ecuator, în văzduhul rarefiat al creștetului său se mai păstrează petice de gheață.

Știai că cele paisprezece vârfuri de peste 8000 de metri ale lumii se află toate în Asia, adunate în Himalaya și în lanțul Karakorum? Zona lor cea mai înaltă poartă numele de moarte, fiindcă acolo aerul are atât de puțin oxigen încât trupul omenesc începe încet să se stingă. Nici o plantă nu mai crește la asemenea înălțimi.

Știai că pe versanții munților viața se rânduiește în etaje, ca treptele unei scări? Urcând, pădurea de foioase lasă locul brazilor, apoi brazii se opresc la o graniță numită limita pădurii, dincolo de care rămân doar pajiștile alpine și stânca goală. Fiecare etaj are plantele lui, croite după frigul și vântul acelei înălțimi.

Știai că floarea de colț, podoaba crestelor alpine și carpatine, își datorează albul catifelat unui strat de perișori deși? Aceste fire albe o apără de frigul mușcător și de razele ultraviolete puternice ale înălțimilor, învelind-o ca într-o blăniță. Crește pe stânci calcaroase și a ajuns simbol al purității și al locurilor greu de atins.

Știai că erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr. nu a îngropat Pompeii sub lavă curgătoare, ci sub un torent de cenușă și gaze fierbinți numit „curgere piroclastică”? Locuitorii nu au fost înecați de lavă, ci sufocați și pârjoliți de un nor arzător ce cobora pe pante cu peste 100 de kilometri pe oră. Golurile lăsate în cenușa întărită au permis, secole mai târziu, turnarea în ipsos a formelor exacte ale trupurilor.

Știai că erupția vulcanului Krakatoa din 1883 a produs poate cel mai puternic sunet auzit vreodată de om? Bubuitura a fost percepută la peste 4 800 de kilometri distanță, în insula Rodrigues din Oceanul Indian, unde localnicii au crezut că aud tunuri de război. Unda de presiune a înconjurat globul de mai multe ori, fiind înregistrată de barografe din întreaga lume.

Știai că Etna, cel mai activ vulcan din Europa, „umblă” încet spre est cu circa 14 milimetri pe an? Cercetătorii au descoperit că întregul edificiu vulcanic alunecă spre Marea Ionică, sprijinit pe o bază de sedimente instabile. Este primul vulcan la care s-a demonstrat clar o astfel de deplasare a întregii mase.

Știai că erupția vulcanului Tambora din 1815 a provocat pe cealaltă parte a lumii „anul fără vară”? Atâta cenușă și sulf au fost aruncate în stratosferă încât în 1816 zăpada a căzut vara în Europa și America de Nord, recoltele au dat greș și a urmat foamete. În acele nopți întunecate și reci, o tânără pe nume Mary Shelley a scris romanul „Frankenstein”.

Știai că lava bazaltică fluidă poate curge cu viteze uimitoare când găsește o pantă abruptă? La vulcanul Nyiragongo din Africa, lacul de lavă are o compoziție atât de săracă în siliciu încât curge aproape ca apa, iar în erupția din 1977 torenții au coborât pe versant cu viteze estimate la peste 60 de kilometri pe oră. Este una dintre cele mai rapide curgeri de lavă cunoscute.

Știai că insula Surtsey s-a născut sub ochii oamenilor în anul 1963, ridicându-se din valurile de lângă coasta Islandei? O erupție submarină a împins afară din mare un pământ nou-nouț, iar oamenii de știință au declarat insula sanctuar, interzicând pasul omului. Astfel au putut urmări cum viața colonizează, fir cu fir, un teren virgin.

Știai că în România, la Berca în județul Buzău, se află „Vulcanii Noroioși” — mici conuri de noroi rece care clocotesc fără foc? Ei nu sunt vulcani adevărați, ci gaze naturale din adânc care împing la suprafață argilă amestecată cu apă, formând un peisaj selenar, aproape lunar. Noroiul care iese este rece, uneori chiar mai rece decât aerul din jur.

Știai că sub Parcul Național Yellowstone se ascunde un „supervulcan” a cărui caldeiră se întinde pe zeci de kilometri? Ultimele erupții uriașe au avut loc acum sute de mii de ani, iar camera de magmă de dedesubt încălzește gheizerele și izvoarele fierbinți vestite ale parcului. Solul întregii regiuni se ridică și coboară ușor, respirând parcă odată cu magma din adânc.

Știai că cel mai mare vulcan de pe uscat de pe Pământ este Mauna Loa din Hawaii, dar înălțimea lui adevărată este ascunsă sub valuri? Măsurat de la baza sa de pe fundul oceanului până la vârf, muntele are peste 9 000 de metri, depășind Everestul. Ceea ce vedem deasupra apei este doar coroana unui gigant scufundat.

Știai că unele erupții aruncă în aer fire subțiri de sticlă vulcanică pe care hawaienii le-au numit „părul lui Pele”, după zeița focului? Când picături de lavă foarte fluidă sunt trase de vânt, ele se întind în filamente aurii, fine ca firul de păr. Alături apar și micile picături solidificate numite „lacrimile lui Pele”.

Știai că lacul Toba din Sumatra umple caldeira unuia dintre cei mai colosali vulcani cunoscuți? Erupția de acum circa 74 000 de ani a fost atât de uriașă încât se crede că a răspândit cenușă pe distanțe de mii de kilometri, până în India. Astăzi, în mijlocul lacului se odihnește o insulă aproape cât un mic principat.

Știai că roca vulcanică numită piatră ponce este singura piatră care plutește pe apă? Când lava spumoasă, plină de bule de gaz, se răcește brusc, rămâne atât de poroasă încât densitatea ei coboară sub cea a apei. După unele erupții submarine, mari „plute” de piatră ponce au fost văzute plutind pe ocean, purtate de curenți luni întregi.

Știai că insula Santorini din Marea Egee este de fapt marginea rămasă dintr-o caldeiră scufundată? O erupție uriașă din epoca bronzului, în jurul anului 1600 î.Hr., a spulberat centrul insulei, lăsând un golf adânc mărginit de faleze abrupte. Mulți cercetători leagă acest cataclism de prăbușirea civilizației minoice din apropiere.