Natură

Anumite specii de bambus din Asia de Sud-Est și China pot crește cu până la 91 cm într-o singură zi, ceea ce îl plasează drept planta cu cea mai rapidă creștere înregistrată vreodată. Bambusul nu este un copac, ci o iarbă gigantică, iar tulpinile sale (culmi) pot atinge înălțimi de 30–40 m. În China, bambusul constituie aproximativ 99% din dieta ursului panda mare, specie endemică munților din Sichuan și Shaanxi.

Lotusul sacru (Nelumbo nucifera), originar din Asia de Sud și de Est, are capacitatea remarcabilă de a-și regla temperatura florilor între 30 și 35°C, chiar și atunci când temperatura ambiantă scade la 10°C — un fenomen rar în regnul vegetal, numit termogeneză. Semințele de lotus pot germina după aproximativ 1.300 de ani, deținând recordul de longevitate pentru semințe viabile. Lotusul este floarea națională atât a Indiei, cât și a Vietnamului.

Tigrul siberian (Panthera tigris altaica), cunoscut și ca tigrul Amur, este cel mai mare felid sălbatic de pe Pământ, masculii adulți putând cântări peste 300 kg și măsura 3,3 m lungime totală. Trăiește în pădurile boreale (taiga) din Orientul Îndepărtat al Rusiei, în principal în Primorsky Krai. Populația sălbatică s-a recuperat de la aproximativ 40 de indivizi în anii 1940 la aproximativ 500 astăzi, datorită programelor de protecție.

Dragonul de Komodo (Varanus komodoensis), endemic insulelor Komodo, Rinca și câtorva insule din Indonezia, este cel mai mare șopârlan viu, atingând lungimi de peste 3 m și greutăți de până la 70 kg. Saliva sa conține bacterii virulente, iar cercetările recente au arătat că dragonul posedă și glande cu venin care împiedică coagularea sângelui prăzii. Femela poate reproduce partenogenetic, producând ouă fertile fără fecundare masculină.

Musonul de vară al Asiei de Sud, declanșat de diferența termică dintre uscatul supraîncălzit și Oceanul Indian, aduce 70–90% din precipitațiile anuale ale Indiei între iunie și septembrie. Mawsynram (lângă Cherrapunji), în statul Meghalaya din India, deține recordul mondial de precipitații anuale medii, cu peste 11.800 mm/an. Musonul este esențial pentru agricultura a peste un miliard de oameni din Asia de Sud.

Taiga siberiana (pădurea boreală) se întinde pe aproximativ 5 milioane km² în Rusia asiatică, formând cel mai mare ecosistem forestier terestru de pe Pământ. Dominată de molizi, pini și zadă (larice), aceasta stochează cantități uriașe de carbon în sol și biomasă. Zada siberiană (Larix sibirica) este singura conifere care își pierde acele iarna și poate supraviețui la temperaturi de −60°C.

Rinocerul de Java (Rhinoceros sondaicus) este cel mai rar mare mamifer din lume, cu o populație sălbatică de aproximativ 70 de indivizi, toți concentrați în Parcul Național Ujung Kulon din vârful vestic al insulei Java. Spre deosebire de alți rinoceri asiatici, are un singur corn și piele cu falduri pronunțate care îi conferă un aspect armat. Specia a dispărut din Vietnam în 2011, când ultimul individ cunoscut a fost braconat.

Fluviul Mekong, cu o lungime de 4.909 km, izvorăște din Platoul Tibet și traversează China, Myanmar, Laos, Thailanda, Cambodgia și Vietnam înainte de a se vărsa în Marea Chinei de Sud. Bazinul Mekong este al doilea ca biodiversitate acvatică din lume după Amazon, adăpostind peste 1.000 de specii de pești, inclusiv somnul de Mekong (Pangasianodon gigas), unul dintre cei mai mari pești de apă dulce din lume. Deltele și lacul Tonle Sap din Cambodgia constituie ecosisteme de importanță globală.

Borneo, cu 743.330 km², este a treia insulă ca mărime din lume și adăpostește una dintre cele mai vechi păduri tropicale de pe Pământ, cu o vârstă estimată de 130 de milioane de ani. Este singura insulă din lume împărțită între trei state: Malaiezia, Indonezia și Brunei. Borneo este habitat pentru urangutanul de Borneo (Pongo pygmaeus), al cărui ADN este 96,9% identic cu cel uman.

Aproximativ 65% din teritoriul Rusiei este acoperit de permafrost (sol permanent înghețat), mare parte în Siberia asiatică, unde stratul de îngheț poate depăși 1.500 m adâncime. Dezghețul progresiv al permafrostului eliberează metan și CO₂ acumulate de mii de ani în materie organică nedegradată, accelerând schimbările climatice. Au fost descoperite cratere gigantice în peninsula Yamal, formate prin explozia gazelor din permafrostul dezghețat.

Valea Gheizarelor din peninsula Kamceatka, Rusia, este una dintre cele mai mari concentrări de gheizere din lume, cu peste 90 de gheizere active într-o vale de aproximativ 6 km lungime. Cel mai mare gheizer, Velikan, ejectează apă fierbinte la intervale regulate, la înălțimi de până la 30-40 m. Peninsula Kamceatka este parte a Centurii de Foc a Pacificului și adăpostește 29 de vulcani activi.

Golful Hạ Long din Vietnam cuprinde aproximativ 1.600 de insule și islote de calcar (karst), sculptate de eroziunea marină și chimică de-a lungul a milioane de ani. Mulți dintre stâlpii de calcar adăpostesc în interior lacuri izolate și ecosisteme unice de păduri tropicale. Golful este sit UNESCO din 1994 și reprezintă un exemplu clasic de relief carstic litoral tropical.

Înflorirea cireșilor (sakura) în Japonia este un fenomen fenologic urmărit științific de Agenția Meteorologică Japoneză din 1953, prin rețele de stații de monitorizare la nivel național. Frontul de înflorire migrează de la sud spre nord pe parcursul câtorva săptămâni, începând din Kyushu în martie și ajungând în Hokkaido în mai. Datele înregistrate pe parcursul a 1.200 de ani arată că înflorirea sakurei a avansat semnificativ ca dată din cauza încălzirii climatice.

Peștera Deer (Deer Cave) din Parcul Național Gunung Mulu, Malaiezia, adăpostește una dintre cele mai mari camere de peșteră din lume: coridorul principal are 174 m lățime și 122 m înălțime, suficient de spațios pentru a cuprinde cinci catedrale Notre-Dame din Paris. Peștera este locuită de circa 3 milioane de lilieci din mai multe specii, care ies la crepuscul în coloane spectaculoase vizibile de la mare distanță. Sistemul de peșteri Mulu este sit UNESCO.

Fluviul Gange, izvorând din ghețarul Gangotri din Himalaya, parcurge 2.525 km înainte de a forma cea mai populată deltă fluviatilă din lume, în comun cu Brahmaputra, în Bangladesh. Apele Gangelui conțin bacteriofagi și compuși antimicrobieni naturali care conferă o capacitate neobișnuită de auto-purificare, documentată de cercetători britanici încă din secolul al XIX-lea. Delfinul de Gange (Platanista gangetica), orb și dependent de ecolocație, este specie pe cale de dispariție.

Muntele Fuji (3.776 m), cel mai înalt vârf din Japonia, este un stratovulcan activ, aflat la intersecția a trei plăci tectonice: eurasiatică, nord-americană și filipineză. Ultima sa erupție datează din 1707 și a acoperit orașul Edo (actualul Tokyo) cu cenușă vulcanică. Fuji este sit UNESCO din 2013 și a inspirat arta japoneză timp de secole, inclusiv celebrele gravuri ale lui Hokusai.

Marea Caspică este cel mai mare lac din lume ca suprafață, acoperind aproximativ 371.000 km², mai mare decât întreaga suprafață a Germaniei. Deși se numește mare, este de fapt un lac endoreic (fără ieșire la ocean), cu apă ușor sărată (12-13‰). Adăpostește 90% din populația mondială de sturioni, sursa caviarului negru, deși speciile sunt acum grav amenințate de braconaj și poluare.

Peștera Son Doong din Vietnam, descoperită de localnici în 1990 și explorată științific abia în 2009, este cea mai mare peșteră din lume ca volum, cu o lungime de 9 km și galerii înalte de până la 200 m. Prăbușirile plafonului au creat grădini de junglă tropicală în interior, cu arbori care ating 30 m înălțime, hrăniți de lumina solară ce pătrunde prin doline. Un râu subteran de dimensiuni considerabile curge prin peșteră.

Yakul sălbatic (Bos mutus) din Platoul Tibet poate supraviețui la temperaturi de -40°C, datorită blănii sale dese și unui metabolism adaptat altitudinilor de peste 4.000 m, unde concentrația de oxigen este cu 40% mai mică decât la nivelul mării. Plămânii și inima yakului sunt proporțional mai mari decât la bovinele comune, o adaptare evolutivă la hipoxia de altitudine. Yakul domestic, derivat din cel sălbatic, este animal de povară, sursă de lapte și combustibil (bălegar uscat) pentru populațiile tibetane.

Lacul Tonle Sap din Cambodgia este unic în lume: în sezonul ploios, fluviul Mekong crește atât de mult încât inversează curentul râului afluent Tonle Sap, umplând lacul de la 2.500 km² la peste 16.000 km² și de la 1 m la 9 m adâncime. Acest fenomen anual creează una dintre cele mai productive zone piscicole de apă dulce din lume, furnizând circa 60% din proteina animală consumată de cambodgieni. Lacul este sit Ramsar și rezervație a biosferei UNESCO.

Platourile Deccan din India reprezintă una dintre cele mai mari provincii magmatice de pe Pământ, formate acum 66 de milioane de ani prin erupții vulcanice colosale care au acoperit peste 500.000 km² cu straturi de bazalt groase de 2 km. Aceste erupții masive sunt considerate unul dintre factorii care au contribuit la extincția în masă de la sfârșitul Cretacicului. Bazaltul Deccan furnizează soluri fertile (soluri negre sau regur) pentru agricultura din Maharashtra.

Ghețarul Siachen, situat în Karakoram la o altitudine de 3.500-5.400 m, este cel mai mare ghețar din afara regiunilor polare, cu o lungime de aproximativ 76 km. Este și cel mai înalt câmp de luptă din lume, disputat militar între India și Pakistan din 1984 fără întrerupere. Condițiile extreme (avalanșe, furtuni de zăpadă, temperaturi de -60°C) au cauzat mai multe victime decât luptele propriu-zise.

Râul subteran Puerto Princesa din Palawan, Filipine, curge 8,2 km prin interiorul unui munte de calcar direct în Marea Chinei de Sud, fiind cel mai lung râu subteran navigabil din lume. Peștera adăpostește stalactite și stalagmite spectaculoase, dar și guano acumulat de colonii masive de lilieci și salangane. Este sit UNESCO din 1999 și una dintre cele 7 minuni naturale ale lumii selectate în 2012.

Muntele Kailash (6.638 m) din Tibet este sacru pentru patru religii — hinduism, budism, jainism și bön — și niciun alpinist nu l-a escaladat vreodată, în parte din respect religios, în parte fiindcă guvernul chinez a interzis escaladarea sa. Forma sa piramidală aproape perfectă a generat speculații despre originea sa, dar geologic este alcătuit predominant din roci sedimentare, nu din granit. Este sursa a patru dintre cele mai mari fluvii ale Asiei: Indus, Brahmaputra, Sutlej și Karnali.

Deșertul Taklamakan din Xinjiang, China, este cel mai mare deșert cu nisip mișcător din Asia și al doilea din lume ca suprafață a dunelor active, acoperind peste 270.000 km². Numele său este interpretat în turcă veche drept cel în care intri și nu mai ieși, reflectând pericolele sale istorice pentru caravanele de pe Drumul Mătăsii. Dunele pot atinge 100 m înălțime și avansează anual, îngropând periodic infrastructura și așezările din jur.

Plajele din Kerala și coastele de vest ale Indiei (Malabar) sunt cunoscute pentru fenomenul de bioluminescență marină, produs de fitoplanctonul dinoflagetat (Noctiluca scintillans) care emite lumină albastră la deranjare mecanică. Valurile și nisipul par să strălucească cu o lumină albastru-verde în nopțile fără lună, mai ales în sezonul post-musonic. Concentrațiile mari de Noctiluca pot colora apele în roșu ziua și în albastru noaptea.

Pangolinul (familia Manidae), prezent în Asia de Sud și de Sud-Est, este cel mai braconat mamifer din lume: se estimează că un milion de indivizi au fost capturați ilegal în decurs de zece ani (2000–2010). Solzii săi de keratină, aceeași substanță din care sunt formate unghiile umane, sunt comercializați în medicina tradițională asiatică, deși nu au efect terapeutic dovedit. La pericol, pangolinul se rostogolește într-o bilă perfectă, protejându-și pântecele moale cu solzii duri.

Oceanul Indian este cel mai cald ocean din lume ca temperatură medie de suprafață și singurul ocean asimetric față de ecuator, cu cea mai mare parte a suprafeței sale situată în emisfera sudică. Nu are ieșire directă spre nord, fiind închis de continentul asiatic, ceea ce amplifică sistemele musonice. Adâncimea sa maximă este de 8.047 m în Groapa Java, la sudul insulei Java.

Marea Aral, odinioară al patrulea lac ca dimensiune din lume cu 68.000 km², a pierdut peste 90% din volum între 1960 și 2000, după ce Uniunea Sovietică a deviat râurile Amu Darya și Syr Darya pentru irigații. Astăzi lacul este fragmentat în câteva bazine mici și saline, cu o populație de pești practic dispărută și o regiune înconjurătoare afectată de furtuni de praf toxic și schimbări climatice locale. Este considerată una dintre cele mai grave catastrofe ecologice provocate de om din secolul XX.

Elefantul asiatic (Elephas maximus), mai mic decât cel african și cu urechi mai mici, trăiește în pădurile și savanele din India, Sri Lanka, Asia de Sud-Est și sudul Chinei, unde are un rol ecologic cheie ca diseminator de semințe și modelator al vegetației. O femelă poate consuma 150 kg de vegetație pe zi, deschizând luminișuri în păduri care permit regenerarea altor specii. Populația sălbatică globală numără aproximativ 40.000–50.000 de indivizi, în scădere din cauza pierderii habitatelor.