Științe

Știai că ochiul uman poate distinge câteva milioane de nuanțe de culoare? Retina conține celule speciale numite conuri, de trei tipuri, sensibile la lumina roșie, verde și albastră; din combinarea semnalelor lor, creierul construiește întreaga paletă pe care o vedem. Unele persoane au însă mult mai puține astfel de celule funcționale și percep culorile diferit.

Știai că pielea este cel mai mare organ al corpului? La un adult, ea cântărește câteva kilograme și acoperă o suprafață de aproape doi metri pătrați. Pielea ne apără de microbi, ne ajută să reglăm temperatura și ne oferă simțul atingerii prin milioane de receptori mărunți.

Știai că în corpul tău sunt aproximativ tot atâtea celule bacteriene câte celule proprii? Multă vreme s-a crezut că bacteriile ne depășesc de zece ori, dar estimările recente arată un raport apropiat de unu la unu. Cele mai multe dintre aceste microorganisme trăiesc în intestin și ne ajută la digestie și la apărarea împotriva bolilor.

Știai că acidul din stomacul tău este atât de puternic încât ar putea dizolva unele metale? El are un pH foarte scăzut, apropiat de cel al acidului dintr-o baterie, și descompune mâncarea în bucăți minuscule. Stomacul nu se digeră singur pentru că este căptușit cu un strat gros de mucus care îl protejează.

Știai că intestinul tău subțire, deși încolăcit într-un spațiu mic, are o lungime de aproximativ șase-șapte metri la adult? Pereții lui sunt plini de cute și de proeminențe minuscule numite vilozități, care măresc enorm suprafața de absorbție a nutrienților. Datorită acestei suprafețe uriașe, corpul reușește să extragă din hrană aproape tot ce îi este de folos.

Știai că măduva osoasă produce în fiecare secundă milioane de globule roșii noi? Aceste celule transportă oxigenul de la plămâni la tot corpul și trăiesc în jur de 120 de zile. Ca să înlocuiască celulele îmbătrânite, corpul fabrică zi și noapte, fără oprire, sute de miliarde de globule roșii.

Știai că, în repaus, creierul consumă cam o cincime din energia întregului corp, deși cântărește doar în jur de un kilogram și jumătate? Neuronii au nevoie constant de glucoză și de oxigen pentru a-și trimite semnalele electrice. De aceea, atunci când creierul rămâne prea puțin timp fără sânge, se resimte foarte repede.

Știai că afirmația potrivit căreia folosim doar 10% din creier este un mit? Imagistica modernă arată că, de-a lungul unei zile, practic toate regiunile creierului se activează, chiar dacă nu toate în același moment. Fiecare parte are un rol, de la mișcare și vedere la memorie și emoții.

Știai că febra nu este dușmanul tău, ci o armă a sistemului imunitar? Când corpul ridică temperatura, el creează un mediu mai puțin prielnic pentru mulți microbi și ajută celulele de apărare să lucreze mai eficient. Febra moderată este, adesea, semnul că organismul luptă activ cu o infecție.

Știai că sistemul tău imunitar ține un fel de arhivă a bolilor prin care ai trecut? După o infecție, corpul păstrează celule de memorie care recunosc rapid același microb dacă acesta revine. Pe acest principiu se bazează și vaccinurile, care antrenează apărarea fără să te îmbolnăvească.

Știai că, în funcție de metodă, corpul unui adult conține în jur de 60% apă? Apa se află nu doar în sânge, ci și în interiorul fiecărei celule, unde susține nenumărate reacții chimice. Chiar și oasele, care par uscate și tari, conțin o cantitate deloc neglijabilă de apă.

Știai că nervii tăi transmit semnale spre creier cu viteze care pot depăși 100 de metri pe secundă? Atunci când atingi ceva fierbinte, mesajul de durere ajunge aproape instantaneu, iar reflexul de retragere pornește chiar din măduva spinării, fără să mai aștepte gândirea conștientă. Așa reușește corpul să te ferească de pericol într-o clipă.

Știai că folosim mult mai mult decât 10% din creier? Mitul acesta e fals: imagistica funcțională arată că, în decursul unei zile, practic toate regiunile creierului se activează la un moment dat. Chiar și în somn, zone întregi rămân intens ocupate. Deși nu toți neuronii sunt activi în aceeași clipă, nu există o rezervă uriașă de creier nefolosit.

Știai că un creier adult are în jur de 86 de miliarde de neuroni? Multă vreme s-a repetat cifra rotundă de 100 de miliarde, dar în 2009 cercetătoarea braziliană Suzana Herculano-Houzel a numărat efectiv celulele dintr-un creier dizolvat într-o „supă” omogenă și a obținut aproximativ 86 de miliarde. La fel de multe sunt și celulele gliale, care hrănesc și susțin neuronii.

Știai că fiecare neuron poate forma mii de legături cu alți neuroni? Un singur neuron are, în medie, mii de sinapse, iar în total creierul adăpostește sute de trilioane de astfel de conexiuni. Prin ele circulă gândurile, amintirile și mișcările noastre. Numărul de combinații posibile depășește orice închipuire.

Știai că impulsurile nervoase pot goni prin corp cu peste 100 de metri pe secundă? În fibrele nervoase groase, învelite într-o teacă grasă numită mielină, semnalul „sare” de la o întrerupere la alta și atinge viteze de peste 350 de kilometri pe oră. Fără acest înveliș izolator, semnalul ar merge mult mai încet, doar câțiva metri pe secundă.

Știai că, deși cântărește doar circa 2% din greutatea corpului, creierul consumă aproape 20% din energia noastră? Această mașinărie de sub un kilogram și jumătate arde glucoză și oxigen fără oprire, zi și noapte. De aceea, o pauză de câteva minute fără sânge oxigenat îi poate face rău grav.

Știai că amintirile nu sunt „înregistrate” ca pe un film, ci reconstruite de fiecare dată când ni le amintim? Cercetătorii au arătat că, la fiecare rememorare, amintirea devine pentru scurt timp maleabilă și se poate schimba înainte să fie „salvată” din nou. Așa se explică de ce amintirile noastre se deformează încet, în timp, fără ca noi să băgăm de seamă.

Știai că avem un „ceas” al amintirilor numit hipocamp, în formă de căluț de mare? Când acesta este lezat de ambele părți, omul rămâne blocat în prezent: nu mai poate forma amintiri noi de durată, deși își aduce aminte trecutul îndepărtat. Cel mai celebru caz a fost pacientul cunoscut ca H.M., studiat vreme de decenii.

Știai că, în fiecare noapte, treci prin mai multe cicluri de somn de aproximativ 90 de minute? La finalul fiecărui ciclu vine o fază numită somn REM, cu mișcări rapide ale ochilor, în care apar cele mai vii vise. În acest timp, creierul aproape că îți paralizează mușchii, ca să nu îți pui în faptă visele.

Știai că, în timpul somnului, creierul se „spală” mai eficient de deșeuri? Cercetări din ultimii ani descriu un sistem de curățare, numit glimfatic, prin care lichidul cefalorahidian îndepărtează substanțe nocive acumulate peste zi. Procesul pare mai intens în somn, ceea ce arată încă o dată cât de necesară este odihna bună.

Știai că frica trece mai întâi printr-o „santinelă” a creierului numită amigdala? Această mică structură poate declanșa reacția de spaimă în câteva sutimi de secundă, chiar înainte ca partea gânditoare a creierului să înțeleagă ce se întâmplă. Așa tresărim la un zgomot brusc, înainte de a ne da seama că era doar o ușă trântită.

Știai că ochiul are un „punct orb”, o zonă fără celule sensibile la lumină, acolo unde nervul optic părăsește retina? Nu vedem acea gaură pentru că creierul completează pur și simplu golul cu ce se află în jur. Practic, o parte din ceea ce „vedem” este o presupunere inteligentă a creierului.

Știai că, atunci când privești ceva, imaginea ajunge pe retină răsturnată cu susul în jos? Creierul o întoarce apoi la loc, ca noi să vedem lumea drept. În experimente celebre, oamenii care au purtat ochelari speciali ce răsturnau imaginea s-au obișnuit după câteva zile și au început să vadă din nou normal.

Știai că iluziile optice ne arată cum creierul „ghicește” realitatea? În celebra iluzie a tablei de șah a lui Edward Adelson, două pătrate care par de nuanțe diferite au de fapt exact aceeași culoare. Creierul le interpretează greșit fiindcă ține cont de umbre și de contrastul cu vecinătatea. Nu ochiul ne înșală, ci felul isteț în care mintea reconstruiește lumea.

Știai că creierul se modelează după cum îl folosești, printr-o însușire numită plasticitate? La taximetriștii din Londra, care memorează mii de străzi, s-a observat că o parte a hipocampului legată de orientare era mai mare decât la ceilalți oameni. Creierul își rearanjează, așadar, structura în funcție de ce exersăm zi de zi.

Știai că adultul își naște neuroni noi, cel puțin într-o zonă a creierului? Multă vreme s-a crezut că ne naștem cu toți neuronii pe care îi vom avea vreodată, însă cercetări au arătat semne de neuroni noi în hipocamp și la adulți. Subiectul rămâne dezbătut aprins între specialiști, dar ideea că un creier adult este „înghețat” pentru totdeauna nu mai stă în picioare.

Știai că cele două emisfere ale creierului sunt legate printr-o punte groasă de peste 200 de milioane de fibre nervoase, numită corp calos? Prin ea, partea stângă și cea dreaptă „vorbesc” fără încetare. Când această punte a fost tăiată chirurgical la unii pacienți, cele două jumătăți puteau ajunge să se comporte aproape ca două minți separate.

Știai că țesutul creierului nu simte durerea? El nu are receptori pentru durere, așa că unele operații pe creier se pot face cu pacientul treaz, în timp ce vorbește sau cântă. Durerea de cap nu vine, deci, din creierul însuși, ci din vasele de sânge, mușchi și învelișurile din jur.

Știai că penicilina, primul antibiotic modern, a fost descoperită aproape din întâmplare? În 1928, Alexander Fleming a observat că o mucegăire numită „Penicillium” contaminase o cultură de bacterii și ucisese microbii din jurul ei. Abia peste zece ani, Howard Florey și Ernst Chain au reușit să o transforme în medicament, iar toți trei au primit Premiul Nobel în 1945.