Natură

Știai că Everestul crește și astăzi? Coliziunea dintre placa indiană și cea eurasiatică îl împinge în sus cu câțiva milimetri pe an, așa că muntele nu a încetat niciodată să se înalțe.

Știai că pe stâncile din apropierea vârfului Everest se găsesc fosile de cochilii marine? Rocile de acolo s-au format cândva pe fundul unei mări străvechi, iar ciocnirea plăcilor le-a ridicat până în cerul înghețat.

Știai că Himalaya, cel mai înalt lanț muntos al lumii, adăpostește toate cele paisprezece vârfuri de peste opt mii de metri de pe Pământ, numite de alpiniști „optmiarii”?

Știai că numele „Himalaya” vine din sanscrită și înseamnă „lăcașul zăpezii”, de la cuvintele hima (zăpadă) și alaya (locuință)?

Știai că Munții Anzi din America de Sud alcătuiesc cel mai lung lanț muntos continental de pe uscat, întinzându-se pe aproximativ 7.000 de kilometri de-a lungul a șapte țări?

Știai că Aconcagua, din Anzii Argentinei, este cel mai înalt vârf din afara Asiei, ridicându-se la aproape 6.961 de metri?

Știai că Munții Alpi s-au născut din ciocnirea plăcii africane cu cea eurasiatică, o încleștare lentă care încă îndoaie și ridică rocile Europei?

Știai că Mont Blanc, cel mai înalt vârf al Alpilor, atinge circa 4.808 metri, iar înălțimea coamei sale de gheață variază ușor de la un an la altul, în funcție de zăpada așternută pe vârf?

Știai că muntele Kilimanjaro din Tanzania este cel mai înalt vârf al Africii, cu 5.895 de metri, și, deși se află aproape de Ecuator, își poartă pe creștet o cunună de gheață?

Știai că Kilimanjaro este de fapt un vulcan uriaș, alcătuit din trei conuri, iar cel mai înalt dintre ele, Kibo, este adormit, nu stins?

Știai că, măsurat de la baza sa până în vârf, cel mai înalt munte al Pământului nu este Everestul, ci Mauna Kea din Hawaii? Baza lui se află pe fundul oceanului, iar de acolo până în creștet măsoară peste 10.000 de metri.

Știai că din cei peste zece kilometri ai lui Mauna Kea doar aproximativ 4.207 metri se ridică deasupra apei, restul rămânând ascuns sub valurile Pacificului?

Știai că Munții Carpați traversează România ca o coroană de piatră și pădure, alcătuind cel mai lung lanț muntos al Europei, cu peste 1.500 de kilometri de la Cehia până la Serbia?

Știai că cel mai înalt vârf al României este Moldoveanu, din Munții Făgăraș, care se ridică la 2.544 de metri deasupra mării?

Știai că imediat lângă Moldoveanu se află vârful Negoiu, cu 2.535 de metri, al doilea ca înălțime din țară, cei doi frați de piatră veghind împreună peste creasta Făgărașului?

Știai că defileul Dunării de la Porțile de Fier, dintre Carpați și munții Serbiei, este unul dintre cele mai lungi și mai impresionante defilee ale unui fluviu din Europa?

Știai că cheile se nasc atunci când o apă răbdătoare taie încet piatra de-a lungul veacurilor, săpând între pereți înalți și abrupți un culoar îngust, așa cum sunt Cheile Bicazului din Carpați?

Știai că văile în formă de literă „U”, cu fundul larg și pereții drepți, au fost cioplite de ghețari? Gheața curgătoare a răzuit muntele altfel decât apa, care lasă în urmă văi înguste în formă de „V”.

Știai că lacurile mici și limpezi din golul alpin, numite tăuri sau lacuri glaciare, s-au adunat în căldările săpate de ghețarii de odinioară, precum lacul Bâlea din Munții Făgăraș?

Știai că, pe măsură ce urci pe munte, aerul devine tot mai rarefiat? La 5.500 de metri altitudine, o gură de aer conține aproximativ jumătate din oxigenul pe care îl respiri la nivelul mării.

Știai că cei mai înalți alpiniști numesc înălțimile de peste opt mii de metri „zona morții”, fiindcă acolo aerul e atât de sărac în oxigen încât trupul omenesc nu se mai poate reface, ci doar slăbește?

Știai că temperatura scade cu aproximativ 6,5 grade la fiecare mie de metri pe care îi urci? De aceea, chiar și în miez de vară, creștetul munților înalți rămâne rece ca iarna.

Știai că „linia zăpezilor veșnice” este înălțimea dincolo de care zăpada nu se mai topește niciodată de tot? Ea coboară aproape de mare la poli și urcă la peste cinci mii de metri lângă Ecuator.

Știai că munții cei mai semeți sunt și cei mai tineri? Cei bătrâni, precum Munții Urali sau Apalașii, au fost rotunjiți și micșorați de vânt, ploaie și ger de-a lungul a sute de milioane de ani.

Știai că cei mai mulți munți mari ai lumii s-au ridicat din încetineala uriașă a plăcilor de scoarță care se ciocnesc? Acolo unde pământul se cutează, roca este împinsă spre cer și se nasc lanțurile de vârfuri.

Știai că Sahara nu a fost dintotdeauna un deșert? Acum câteva mii de ani, în perioada cunoscută drept „Sahara verde”, aici se întindeau savane cu iarbă, lacuri și râuri, iar picturile rupestre descoperite în munții Tassili n’Ajjer înfățișează oameni înotând și turme păscând.

Știai că unele dune de nisip „cântă”? Când nisipul fin și uscat alunecă pe versantul unei dune mari, milioanele de boabe care vibrează împreună produc un huruit adânc, asemănător unui bâzâit sau unei tobe, ce se poate auzi de la mare distanță.

Știai că o oază nu este o iluzie, ci un loc unde apa subterană iese aproape de suprafață? Acolo unde pânza de apă atinge nisipul, palmierii și grădinile pot înflori în mijlocul deșertului arid.

Știai că un aisberg își ascunde cea mai mare parte sub apă? Din cauză că gheața este doar puțin mai ușoară decât apa de mare, aproape nouă zecimi din volumul lui plutesc nevăzute sub valuri, iar deasupra rămâne doar vârful.

Știai că un ghețar se mișcă precum un râu foarte încet? Sub propria greutate, gheața curge la vale câțiva metri pe an, sculptând văi în formă de U și cărând cu ea pietre uriașe pe care le lasă în urmă când se topește.