Pe 7 iulie (sau 7 august în unele regiuni), japonezii scriu dorințe pe fâșii colorate de hârtie (tanzaku) și le atârnă de ramuri de bambus, celebrând legenda celor doi îndrăgostiți despărțiți — Orihime (Vega) și Hikoboshi (Altair) — care se pot întâlni o singură dată pe an, traversând Calea Lactee. Obiceiul a fost importat din China în perioada Nara și îmbină astronomia cu lirica poetică. Festivaluri grandioase cu decoruri spectaculoase sunt organizate la Sendai și Hiratsuka.

Keti Koti, celebrat pe 1 iulie, comemorează abolirea sclaviei în Surinam în 1863 și este una dintre cele mai importante sărbători naționale ale țării. Cuvintele înseamnă literalmente «lanțurile sunt rupte» în limba surinameză (sranan tongo), iar festivitățile includ muzică tradițională, dans kaseko și mese comunitare. Obiceiul are o profundă semnificație de rezistență culturală și memorie colectivă pentru descendenții sclavilor africani.

La Festivalul Focului de la Valencia, numit Nit del Foc, cerul se aprinde de artificii peste artificii, într-un tunet de lumină ce ține minute în șir. Mulțimea privește în sus, cu răsuflarea tăiată, cum noaptea se preface pentru o clipă în zi.