Walkabout este o practică tradițională de inițiere a tinerilor băieți aborigeni care părăsesc comunitatea și trăiesc singuri în natură timp de șase luni până la un an, urmând rutele sacre ale strămoșilor lor totemici. Tânărul trebuie să supraviețuiască folosind exclusiv cunoștințele transmise oral de bătrânii tribului și să comunice cu spiritele locurilor sacre. La întoarcere, este recunoscut ca bărbat adult și primește dreptul de a participa la ceremoniile rezervate bărbaților.

În Filipine, la petrecere se dansează „dansul banilor”: oaspeții prind pe hainele mirilor bancnote, în timp ce cei doi se rotesc, adunând astfel un mic dar pentru începutul vieții împreună. Se mai eliberează și doi porumbei albi, dorindu-le pace și iubire pe cât de lungă va fi calea lor.

Hora era dansul circular tradițional organizat duminica după-amiaza și de sărbători în piață sau pe ulița principală a satului, la care participau tinerii necăsătoriți sub privirea părinților și a întregii comunități. Dansul era atât o distracție, cât și un ritual social esențial: fetele și băieții se curtau, se evaluau ca potențiali parteneri de viață, și tot în horă se concretiza sau se respingea o legătură amoroasă. Ora și modul de dans în horă variau de la o zonă la alta, constituind un element identitar al comunității rurale.