Tradiții / Gastronomie

În noaptea de 6 spre 7 iulie (pe stil nou), tinerii se adună la râuri sau lacuri pentru a sărbători solstițiul de vară printr-o serie de ritualuri magice: sărind peste focuri aprinse, împletind coroane de flori pe care le lasă să plutească pe apă și căutând floarea de ferigă mitică. Obiceiul, de origine slavică precreștină, este asociat cu purificarea, fertilitatea și găsirea ursitei. Festivalul a renăscut cu forță după independența Ucrainei ca simbol al identității naționale.

Borșul ucrainean este o supă consistentă de sfeclă roșie, varză, cartofi, morcovi și ceapă, de regulă preparată cu carne de porc sau de vită. Culoarea sa roșu-purpurie provine din sfeclă, care dă și gustul ușor acrișor specific. Se servește fierbinte cu smântână și pâine neagră, fiind prezent zilnic pe mesele ucrainene și considerat simbol al identității culinare naționale.

Kapusniakul este o supă acrișoară tradițională ucraineană preparată din varză murată, carne de porc sau coaste afumate, morcovi, cartofi, ceapă și usturoi. Acreala naturală a verzei fermentate dă caracterul distinct al supei, completat de afumătură care adaugă profunzime de aromă. Este preparatul tipic de iarnă, consumat după munca grea la câmp sau la sărbătorile de Crăciun pe rit vechi.

Vareniki ucrainene sunt găluște de aluat umplute cu cartofi, brânză de vaci ori cireșe, fierte și unse cu unt. Se servesc cu smântână, o îmbucătură blândă de copilărie.

Salo este slănină sărată ucraineană, tăiată subțire și pusă pe pâine de secară cu usturoi. Simplă și veche, e hrana truditorilor și mândria meselor țărănești.

Borșul, roșu aprins de la sfeclă, aburește în castron cu un gust acrișor și dulceag deopotrivă. O lingură de smântână se topește alene la suprafață, o supă ce încălzește iernile din răsărit.