Științe

Știai că Nikola Tesla a promovat curentul alternativ (AC), care permite transportul energiei electrice pe distanțe mari cu pierderi mici? Astăzi rețelele electrice din întreaga lume folosesc curent alternativ.

Știai că între Thomas Edison, susținător al curentului continuu (DC), și tabăra curentului alternativ (Tesla și Westinghouse) a existat la sfârșitul secolului al XIX-lea o adevărată „bătălie a curenților"? Curentul alternativ a câștigat pentru transportul la distanță.

Știai că Thomas Edison a deschis în 1882, la Pearl Street în New York, una dintre primele centrale electrice comerciale din lume, care alimenta becuri incandescente pentru clienți?

Știai că prima baterie electrică adevărată a fost inventată de Alessandro Volta în anul 1800? „Pila voltaică" era formată din discuri de zinc și cupru separate de bucăți de pânză înmuiate în saramură, iar unitatea de măsură volt îi poartă numele.

Știai că bateriile litiu-ion, care alimentează telefoanele, laptopurile și mașinile electrice, au adus în 2019 Premiul Nobel pentru Chimie cercetătorilor John Goodenough, Stanley Whittingham și Akira Yoshino?

Știai că John Goodenough, laureat al Premiului Nobel pentru rolul său în dezvoltarea bateriei litiu-ion, avea 97 de ani la momentul premierii, devenind cea mai vârstnică persoană premiată vreodată cu un Nobel?

Știai că motorul cu abur perfecționat de James Watt în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a fost unul dintre motoarele Revoluției Industriale? Unitatea de măsură a puterii, watt-ul, îi poartă numele.

Știai că soarele trimite spre Pământ, într-o singură oră, mai multă energie decât consumă întreaga omenire într-un an întreg? Provocarea nu este cantitatea de energie solară, ci captarea ei eficientă.

Știai că efectul fotovoltaic — apariția unui curent electric când lumina cade pe anumite materiale — a fost observat de tânărul fizician francez Edmond Becquerel încă din 1839?

Știai că panourile solare fotovoltaice moderne transformă lumina direct în electricitate, fără piese în mișcare și fără zgomot, folosind celule făcute cel mai adesea din siliciu?

Știai că turbinele eoliene folosesc puterea vântului pentru a produce electricitate, iar vântul este de fapt tot o formă de energie solară — el se naște din încălzirea neuniformă a atmosferei de către soare?

Știai că hidroenergia — energia apei în mișcare — este una dintre cele mai vechi surse de energie folosite de om? Morile de apă antice foloseau curgerea râurilor cu mii de ani în urmă.

Știai că barajul Trei Defileuri de pe fluviul Yangtze din China este cea mai mare hidrocentrală din lume după puterea instalată, cu peste 22.000 de megawați?

Știai că energia nucleară eliberată în centralele actuale provine din fisiune — ruperea nucleelor grele de uraniu sau plutoniu în nuclee mai ușoare, proces care eliberează o cantitate uriașă de energie?

Știai că fuziunea nucleară — contopirea nucleelor ușoare de hidrogen în heliu — este procesul care alimentează soarele și stelele? Oamenii de știință încearcă să o reproducă pe Pământ ca sursă de energie curată.

Știai că un gram de uraniu folosit prin fisiune poate elibera aproximativ tot atâta energie cât arderea a câteva tone de cărbune? Combustibilul nuclear are o densitate energetică extraordinar de mare.

Știai că energia lui Einstein exprimată în celebra formulă E = mc² explică de ce reacțiile nucleare eliberează atât de multă energie? O cantitate mică de masă se transformă într-o cantitate enormă de energie.

Știai că cărbunele, petrolul și gazul natural se numesc combustibili fosili pentru că s-au format din rămășițele unor plante și organisme îngropate cu milioane de ani în urmă? Practic, ardem energie solară stocată în trecutul îndepărtat.

Știai că energia geotermală folosește căldura din interiorul Pământului pentru a produce electricitate și a încălzi locuințe? Islanda își acoperă o mare parte din necesarul de energie termică din surse geotermale.

Știai că celulele de combustie (pilele de combustie) produc electricitate combinând hidrogenul cu oxigenul, iar singurul lor produs secundar este apa curată? Ele au fost folosite pentru a alimenta navele spațiale din programul Apollo.

Știai că rețeaua electrică care aduce curentul până la prize este considerată una dintre cele mai mari și complexe mașini construite vreodată de om, întinzându-se pe continente întregi?

Știai că energia electrică este foarte greu de stocat în cantități mari? De aceea rețeaua trebuie să echilibreze în permanență, în timp real, cât se produce cu cât se consumă.

Știai că un bec cu LED transformă în lumină o parte mult mai mare din energia electrică decât vechiul bec incandescent, care irosea cea mai mare parte a energiei sub formă de căldură? De aici vine marea economie de energie a iluminatului modern.

Știai că energia mareelor poate fi transformată în electricitate folosind puterea creșterii și scăderii apei oceanelor? Mareele sunt provocate în principal de atracția gravitațională a Lunii asupra Pământului.

Știai că eficiența energetică — a obține același rezultat folosind mai puțină energie — este considerată de specialiști „primul combustibil", pentru că cea mai curată și ieftină energie este cea pe care nu o mai consumi deloc?

Știai că metoda științifică urmează, în esență, un ciclu: observație → întrebare → ipoteză → experiment → analiză → concluzie? Dacă rezultatele contrazic ipoteza, ea se revizuiește sau se abandonează, iar ciclul reîncepe.

Știai că, în știință, o „teorie” nu înseamnă o simplă părere sau o presupunere? O teorie științifică (precum teoria evoluției sau teoria relativității) este o explicație bine testată, susținută de multe dovezi, care rezistă în timp încercărilor de a o infirma.

Știai că o ipoteză este o presupunere care poate fi testată, în timp ce o teorie este un cadru explicativ mai larg, confirmat de numeroase experimente? A trece de la ipoteză la teorie cere ani de verificări repetate.

Știai că un principiu de bază al științei este reproductibilitatea? Un rezultat este considerat solid doar dacă alți cercetători, folosind aceleași metode, obțin aceleași rezultate în mod independent.

Știai că, în ultimii ani, comunitatea științifică vorbește despre o „criză a reproductibilității”? Multe studii, mai ales din psihologie și biomedicină, s-au dovedit greu de repetat, ceea ce a dus la reguli mai stricte de raportare.