Științe

Știai că un singur strop de sânge conține milioane de globule roșii? În total, corpul are în jur de 25 de mii de miliarde de globule roșii, care duc oxigenul din plămâni în tot organismul.

Știai că globulele roșii nu au nucleu și trăiesc în medie doar aproximativ 120 de zile? Măduva oaselor produce în fiecare secundă milioane de globule noi ca să le înlocuiască pe cele uzate.

Știai că scheletul unui om adult are 206 oase, dar un nou-născut are peste 270? Multe dintre oscioarele bebelușului se sudează între ele pe măsură ce copilul crește.

Știai că cel mai mic os din corp este scărița (stapes), din urechea mijlocie, lung de doar aproximativ 3 milimetri? El ajută la transmiterea sunetelor spre urechea internă.

Știai că cel mai lung și mai puternic os din corp este femurul, osul coapsei? La un adult poate depăși 45 de centimetri și suportă de câteva ori greutatea corpului la fiecare pas.

Știai că peste jumătate din oasele corpului se află în mâini și picioare? Doar o mână are 27 de oase, iar un picior are 26, ceea ce le dă flexibilitatea lor uimitoare.

Știai că ochiul omenesc poate deosebi câteva milioane de nuanțe de culoare? Retina folosește trei tipuri de celule „con” pentru culori și celule „bastonaș” pentru vederea în lumină slabă.

Știai că imaginea care se formează pe retina ochiului este de fapt răsturnată, cu susul în jos? Creierul este cel care o „întoarce” la loc, astfel încât noi vedem lumea corect.

Știai că fiecare ochi are un mic punct orb, acolo unde nervul optic părăsește retina și nu există celule sensibile la lumină? Nu îl observăm pentru că creierul completează golul cu ceea ce se află în jur.

Știai că urechea internă adăpostește nu doar organul auzului, ci și organul echilibrului? Trei canale semicirculare pline cu lichid simt fiecare mișcare a capului și ne ajută să stăm drepți.

Știai că pielea este cel mai mare organ al corpului? La un adult, ea are o suprafață de aproximativ 2 metri pătrați și cântărește câteva kilograme, apărând corpul de microbi, frig și lumina soarelui.

Știai că stratul de la suprafața pielii se înnoiește neîncetat, iar celulele moarte se desprind mereu? Se estimează că pierdem zilnic sute de mii până la milioane de astfel de celule, o mare parte din praful casei fiind de fapt piele.

Știai că sistemul imunitar are o adevărată „memorie”? După ce a întâlnit o dată un microb, celulele imunitare îl țin minte ani de zile, iar pe acest principiu se bazează vaccinurile.

Știai că globulele albe, apărătorii corpului, pot ieși din vasele de sânge și se pot strecura printre celule ca să ajungă la locul unei infecții? Ele înghit și distrug bacteriile care ne îmbolnăvesc.

Știai că ADN-ul dintr-o singură celulă, dacă ar fi întins ca un fir, ar avea aproximativ 2 metri lungime? Și, cum corpul are zeci de mii de miliarde de celule, ADN-ul lor pus cap la cap ar depăși distanța de la Pământ la Soare de multe ori.

Știai că aproape fiecare celulă a corpului tău păstrează întregul „plan de construcție” al ființei tale, scris în ADN cu doar patru „litere” chimice? Oamenii împart în jur de 99,9% din acest cod, iar diferențele minuscule ne fac unici.

Știai că respiri de aproximativ 20.000 de ori pe zi, de cele mai multe ori fără să te gândești? Suprafața interioară a plămânilor, desfășurată, ar acoperi cam cât o jumătate de teren de tenis.

Știai că petrecem aproape o treime din viață dormind, iar visele apar mai ales în faza numită „somn REM”, când ochii se mișcă repede sub pleoape? În acest timp, creierul este aproape la fel de activ ca în starea de veghe.

Știai că în intestinele tale trăiesc mii de miliarde de bacterii „bune”, cântărind împreună câteva sute de grame? Ele te ajută la digestie, produc unele vitamine și îți sprijină sistemul imunitar.

Știai că strănutul este un reflex prin care corpul aruncă afară praful sau microbii din nas, iar aerul expulzat poate țâșni cu zeci de kilometri pe oră? De aceea nu poți strănuta ținând ochii deschiși.

Știai că numărul pi (π) are o infinitate de zecimale care nu se repetă niciodată? El arată de câte ori mai lung este ocolul unui cerc față de diametrul lui — aproximativ 3,14159… — și oricât ai calcula, șirul cifrelor continuă la nesfârșit, fără vreun tipar.

Știai că oamenii au calculat numărul pi (π) cu ajutorul calculatoarelor la mii de miliarde de zecimale? Și totuși, pentru a măsura circumferința întregului Univers observabil cu precizia unui singur atom, ar fi de-ajuns doar vreo 40 de zecimale ale lui π.

Știai că există un „număr de aur”, notat cu litera grecească φ (fi), egal cu aproximativ 1,618? El apare când împarți o linie în două părți astfel încât raportul dintre întreg și partea mare să fie același cu cel dintre partea mare și cea mică — o proporție considerată din vechime deosebit de armonioasă.

Știai că șirul lui Fibonacci — 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21… — se construiește adunând mereu ultimele două numere pentru a-l afla pe următorul? Pe măsură ce înaintezi în șir, raportul dintre două numere vecine se apropie tot mai mult de numărul de aur.

Știai că numerele lui Fibonacci se ascund în floarea-soarelui? Semințele sunt așezate pe două familii de spirale, iar câte spirale sunt într-un sens și câte în celălalt sunt, de regulă, două numere alăturate din șirul lui Fibonacci — o rânduială care le împachetează cât mai strâns.

Știai că petalele multor flori se numără tot după șirul lui Fibonacci? Crinul are 3 petale, piciorul-cocoșului are 5, nemțișorul câmpului adesea 8, iar unele margarete 13, 21 sau chiar 34 — numere ce apar surprinzător de des în lumea florilor.

Știai că sunt „infinituri” de mărimi diferite? Matematicianul Georg Cantor a arătat, acum peste o sută de ani, că numerele obișnuite cu care numărăm (1, 2, 3…) sunt „mai puține” decât toate numerele de pe o linie continuă — deși ambele mulțimi sunt infinite.

Știai că, deși există o infinitate de numere între 0 și 1, ele sunt „mai multe” decât toate numerele întregi la un loc? Oricât ai încerca să le pui pe rând, într-o listă, mereu vei putea născoci un număr care lipsește din listă — o descoperire uimitoare a lui Cantor.

Știai că cifra zero a fost, la începuturi, una dintre cele mai grele idei din matematică? Multe popoare din vechime nu aveau un semn pentru „nimic”. Zeroul, așa cum îl folosim azi, a fost limpezit de matematicienii indieni, iar în anul 628 învățatul Brahmagupta a scris reguli pentru a socoti cu el.

Știai că cifrele pe care le folosim azi — 0, 1, 2, 3… — se numesc „arabe”, dar s-au născut în India? Ele au ajuns în Europa prin lumea arabă, iar în Evul Mediu negustorul italian Fibonacci a ajutat mult la răspândirea lor, fiindcă erau mult mai lesne de folosit decât cifrele romane.