Johann Carl Friedrich Gauss s-a născut pe 30 aprilie 1777 la Braunschweig, Germania, dintr-o familie săracă, și și-a manifestat geniul matematic de la vârsta de șapte ani, când a uimit profesorii sumând instantaneu numerele de la 1 la 100. Talentul său excepțional a atras atenția Ducelui de Braunschweig, care i-a finanțat studiile la Colegiu și la Universitatea din Göttingen. La numai 21 de ani a publicat 'Disquisitiones Arithmeticae', o lucrare de teorie a numerelor comparabilă ca importanță cu 'Elementele' lui Euclid, iar mai târziu a adus contribuții fundamentale în geometrie, statistică, astronomie, geodezie și fizică. A îndeplinit funcția de director al Observatorului Astronomic din Göttingen timp de aproape jumătate de secol, combinând rigoarea teoretică cu aplicațiile practice cu o rară măiestrie. Contemporanii l-au numit 'princeps mathematicorum' — principele matematicienilor —, titlu pe care l-a purtat cu smerenie până la moartea sa pe 23 februarie 1855 la Göttingen.

Este prăznuit la 12 aprilie. Mucenicia sa este cunoscută dintr-un document contemporan, „Patimile Sfântului Sava Gotul”, una dintre cele mai vechi mărturii scrise despre creștinii din spațiul carpato-dunărean.

Grupul celor patru s-a dizolvat odată cu moartea lui Ștefan Dimitrescu; ultima expoziție a grupului, în 1934, l-a inclus pe el post-mortem, printr-un autoportret.