Diego Velázquez s-a născut la Sevilla în 1599 și a devenit cel mai mare pictor de curte al Spaniei, slujindu-l pe regele Filip al IV-lea timp de aproape patru decenii. A realizat portrete de o profunzime psihologică remarcabilă, surprinzând cu onestitate demnitatea și vulnerabilitatea modelelor sale, fie că era vorba de regi, bufoni sau sclavi. Opera sa de căpătâi, "Las Meninas" (1656), este considerată una dintre cele mai complexe și misterioase compoziții din istoria picturii occidentale, un joc de oglinzi între privitor, pictor și subiect. A primit titlul de cavaler al Ordinului Santiago în 1658, o recunoaștere rară pentru un artist la curtea spaniolă. A murit la Madrid în august 1660, la doar câteva luni după ce organizase festivitățile nunții infantei Maria Teresa.

Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă știu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală.

S-a născut în jurul anului 1818, în sclavie, în comitatul Talbot din Maryland, Statele Unite. Copil fiind, a învățat pe ascuns să citească și să scrie, descoperind în cuvânt cheia libertății lăuntrice; în 1838 a reușit să evadeze spre nord. A devenit unul dintre cei mai puternici oratori și scriitori aboliționiști, iar autobiografia sa din 1845, „Narrative of the Life of Frederick Douglass”, a arătat lumii cu putere cruzimea sclaviei și demnitatea celui asuprit. A publicat ziarul „The North Star”, a sfătuit președinți și a militat neîncetat pentru drepturile oamenilor de culoare și ale femeilor. A murit la 20 februarie 1895, la Washington, o mare voce a libertății și a demnității umane.