Isaac Newton s-a născut la 4 ianuarie 1643 (stil nou) în Woolsthorpe, Lincolnshire, Anglia, prematur și atât de firav încât nimeni nu credea că va supraviețui. Studiind la Cambridge, a formulat în anii 1660–1680 legile mișcării și legea gravitației universale, publicate în capodopera sa Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (1687), una dintre cele mai influente cărți din istoria științei. A inventat calculul infinitezimal (independent de Leibniz), a descompus lumina albă în spectru prin prisme și a construit primul telescop cu reflector. A fost Profesor Lucasian de Matematică la Cambridge, apoi director al Monetăriei Regale, iar din 1703 până la moarte a prezidat Royal Society. A murit la 31 martie 1727 la Londra și a fost înmormântat la Westminster Abbey, primul om de știință onorat astfel.

Știai că Mozart avea un graur pe care îl ținea drept animal de companie și pe care îl învățase să fluiere un fragment dintr-un concert al său? Când pasărea a murit, i-a făcut o adevărată înmormântare în grădină, cu invitați și cu un poem scris de mâna lui în cinstea ei.

Scena reprezentată de Bernini urmează îndeaproape autobiografia Terezei de Ávila, care descrie un înger ce îi străpunge inima cu o săgeată de aur, lăsând-o cuprinsă de o durere atât de dulce încât nu ar fi vrut să înceteze. Sculptorul a redat momentul cu o expresie ambiguă, între suferință mistică și extaz, care a stârnit interpretări aprinse de secole.