S-a născut în 1769 la Dublin, într-o familie nobilă anglo-irlandeză, și a urcat treptele carierei militare până a devenit unul dintre cei mai iscusiți comandanți ai vremii sale. Și-a dovedit dibăcia în campaniile din India, apoi în îndelungatul Război din Peninsulă, unde i-a alungat pe francezi din Spania și Portugalia. Culmea gloriei sale a venit la 18 iunie 1815, când, alături de prusacii lui Blücher, l-a înfrânt definitiv pe Napoleon la Waterloo, punând capăt stăpânirii acestuia asupra Europei. Sobru și cumpătat, poreclit „Ducele de Fier”, a slujit mai apoi ca prim-ministru al Marii Britanii. A murit la 14 septembrie 1852 la castelul Walmer și a fost înmormântat cu mare cinste în catedrala Sfântul Pavel din Londra.

Știai că savantul Isaac Newton, atât de absorbit de calcule, a uitat odată complet să mănânce, iar pisica i-ar fi mâncat prânzul lăsat pe masă? În anii tulburi de studiu obsesiv, se povestește că uneori rămânea zile întregi în cameră, mâncând puțin și dormind și mai puțin.

Lucius Annaeus Seneca s-a născut în jurul anului 4 î.Hr. la Cordoba, în Hispania, și a fost adus de mic la Roma, unde a primit o educație filozofică temeinică. A urmat o carieră sclipitoare ca orator și om politic, a supraviețuit exilului de opt ani în Corsica ordonat de înpăratul Claudiu, iar în cele din urmă a devenit tutorele și consilierul înpăratului Nero. Scrierile sale — în special cele o sută douăzeci și patru de Scrisori către Lucilius — constituie un ghid de artă a vieții, în spirit stoic, și rămân remarcabil de actuale. În 65 d.Hr., acuzat de participare la conspirația lui Piso, a primit ordinul lui Nero de a se sinucide și a murit cu demnitate, la fel ca mulți dintre eroii despre care scrisese.