Sfântul Ioan Damaschin s-a născut în jurul anului 675–676 la Damasc, într-o familie creştină de vază, şi a moştenit de la tatăl său funcţia de consilier şef al califilor arabi ş, mai târziu, s-a retras în Mănăstirea Sfântului Sava de lângă Ierusalim, unde a trăit viaţă monahală până la sfârşitul vieţii. A apărat cu vigoare cinstirea icoanelor în faţa iconoclastismului, scriind tratate teologice esenţiale, iar sinteza sa „Expunere exactă a credinţei ortodoxe” a devenit o referinţă fundamentală în teologia creştină. A alcătuit Octoihul, cartea litură a celor opt glasuri, şi a compus canoane şi imne care se cântă în Biserică până astăzi. A murit în jurul anului 749, fiind declarat Doctor al Bisericii Universale de către Papa Leon al XIII-lea în 1890.

S-a născut la 6 octombrie 1902, în satul Boteni, din județul Muscel (astăzi Argeș), în România, fiu de preot. A studiat dreptul la Cluj, unde și-a luat doctoratul, și s-a format ca economist și gânditor de o uimitoare vervă. În tinerețe a cunoscut ispita ideilor de stânga, dar și-a găsit apoi așezarea într-un creștinism ortodox trăit cu ardoare, devenind unul dintre marii mărturisitori ai credinței. Regimul comunist l-a aruncat în temniță ani îndelungați, la Aiud și în alte închisori, unde a suferit fără să se lepede de crezul său. Cunoscut mai mult prin cuvântul viu decât prin cărți, a fost numit „Socrate al românilor” pentru harul său de a filosofa în dialog. A murit la 3 decembrie 1991, la București, curând după căderea regimului care îl prigonise.

Știai că Amelia Earhart și-a plătit primele lecții de zbor lucrând cu ora — ca stenografă, șoferiță și fotograf — și că profesoara ei de pilotaj era tot o femeie, Neta Snook? Ca să-și cumpere primul avion, un mic biplan galben pe care l-a botezat „Canarul”, a strâns bani cu firimitura.