Viață de om
Oameni
Ion Andreescu s-a născut la 15 februarie 1850 în București și a urmat Școala de Arte Frumoase condusă de Theodor Aman, devenind ulterior profesor de desen la Seminarul Episcopal din Buzău. La sfârșitul anului 1878 a plecat la Paris, unde a frecventat Academia Julian și a pictat veri întregi la Barbizon, întâlnindu-se acolo cu Nicolae Grigorescu. A creat peisaje de o profunzime și gravitate remarcabile, naturi statice și portrete care îl așază printre cei mai valoroși pictori români ai secolului al XIX-lea. Tuberculoza l-a răpus la numai 32 de ani, la 22 octombrie 1882, lăsând o operă puțină ca număr, dar imensă ca forță expresivă. A fost ales post-mortem membru al Academiei Române în 1948, ca recunoaștere târzie a geniului său.
— Ion Andreescu
Pictori · 1850–1882
Din același raft

Alte picături din Oameni

Oameni
Un citat · Oameni
Nusquam est qui ubique est. (Cel care este pretutindeni nu este nicăieri.)
Seneca (Lucius Annaeus Seneca) · Filosofi & Gânditori
Oameni
Viață de om · Oameni
S-a născut în jurul anului 907, în neamul Přemyslizilor, și a fost crescut în credința creștină de bunica sa, Sfânta Ludmila. A luat cârma ducatului Boemiei prin anul 921, într-o vreme de frământări între păgânism și creștinism, și s-a arătat un cârmuitor blând, milostiv cu săracii și râvnitor spre răspândirea Evangheliei. A ridicat, la Praga, biserica Sfântului Vitus și a căutat pacea cu vecinii săi, primind chiar suzeranitatea regelui Henric Păsărarul al Germaniei. A fost ucis mișelește de fratele său Boleslav și de oamenii acestuia, la ușa unei biserici din Stará Boleslav, la 28 septembrie, în anul 935 (după unii izvoare, 929). Cinstit de îndată ca martir, a devenit sfântul ocrotitor al națiunii cehe, iar amintirea lui trăiește și astăzi în colinda englezească „Good King Wenceslas”.
Citește tot →
Sfântul Wenceslau I al Boemiei · Domnitori & Regi (accent România) · c. 907–935
Culoarea instinctivă la Matisse
Știai că… · Oameni
Matisse a mărturisit că, în perioada fovistă, alegerea culorilor pornea de la instinct și emoție, nu de la o teorie științifică precum cea a neoimpresioniștilor. El respingea metoda punctelor mici și calculate ale lui Seurat, preferând suprafețe largi de culoare pusă direct, expresivă.
Citește tot →
Pictori