Știai că… · Credință
Știai că la Mănăstirea Neamț a viețuit în veacul al optsprezecelea Cuviosul Paisie de la Neamț, care a adunat ucenici din multe neamuri și a trezit din nou dragostea pentru rugăciunea inimii și pentru Filocalie?
Poveste cu tâlc
Un avvă avea obiceiul de a mulțumi cu glas tare pentru orice lucru: pentru pâine, pentru umbra copacului, pentru un cuvânt bun. Un ucenic l-a întrebat de ce mulțumește pentru lucruri atât de mici. Bătrânul a răspuns: „Cine nu mulțumește pentru cele mici, nu va ști să mulțumească nici pentru cele mari. Recunoștința se învață din picătură.”
— din Pateric
Din același raft
Alte picături din Credință
Poveste cu tâlc · Credință
O femeie săracă a adus la mănăstire un coș cu câteva mere din grădina ei. Portarul voia s-o trimită înapoi, socotind darul prea neînsemnat. Dar bătrânul stareț a ieșit, a primit coșul cu amândouă mâinile și a spus: „Acest dar mic e udat cu osteneala și dragostea ei; este mai scump decât toate cămările noastre.”
Citește tot →Știai că… · Credință
Știai că anafora pe care o primim la sfârșitul Sfintei Liturghii nu este Sfânta Împărtășanie, ci pâine binecuvântată, tăiată din prescurile din care s-a scos Sfântul Agneț? Numele ei vine din grecescul „anaphora”, adică „ceea ce se ridică”, „ceea ce se aduce”. Din vechime, anafora se dădea mai ales celor care, dintr-un motiv sau altul, nu se împărtășeau în ziua aceea, ca să nu plece nimeni cu totul nemângâiat de la masa Domnului. De aceea se ia pe nemâncate și cu evlavie, adunând firimiturile în palmă.
Citește tot →