Izvoare pentru suflet
⌕✦ Izvorul meu
Poveste cu tâlc
Luna, spuneau bătrânii, se micșorează până piere de tot, apoi crește iarăși din nou. Un copil a întrebat: „De ce moare Luna în fiecare lună? Iar bunica i-a răspuns: „Nu moare, doar se ascunde ca să-și adune iar lumina. Așa e și cu omul la necaz: pare că se stinge, dar e doar întunericul dinaintea unei creșteri noi. Nicio lună întunecată n-a rămas fără seceră de argint după ea.
— legendă populară
Raftul CredințăAcasă
Din același raft

Alte picături din Credință

Rugăciune · Credință
Frumusețea lumii și cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălășluit în Mânăstirea Sarovului și acolo, îngerește viețuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta și Hristos te-a preaslăvit pe tine, Părinte Serafime, îmbogățindu-te cu darul tămăduirilor și al minunilor. Drept aceea îți cântăm ție: Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.
Citește tot →
Sfântul Serafim de Sarov
Un citat · Credință
„Pâinea pe care o ții tu este a celui flămând; haina pe care o păstrezi în lăzi este a celui gol; încălțămintea care putrezește la tine este a celui desculț; argintul pe care îl ții îngropat este al celui nevoiaș.”
Sf. Vasile cel Mare
Poveste cu tâlc · Credință
Un avvă avea obiceiul de a mulțumi cu glas tare pentru orice lucru: pentru pâine, pentru umbra copacului, pentru un cuvânt bun. Un ucenic l-a întrebat de ce mulțumește pentru lucruri atât de mici. Bătrânul a răspuns: „Cine nu mulțumește pentru cele mici, nu va ști să mulțumească nici pentru cele mari. Recunoștința se învață din picătură.”
Citește tot →
din Pateric