Sfinte îngere, cel ce stai înaintea pătimașului meu suflet și al vieții mele celei ticăloase, nu mă lăsa pe mine, păcătosul, nici nu te depărta de mine pentru neînfrânarea mea. Nu da loc diavolului celui viclean, ca să-mi stăpânească cu silnicie acest trup muritor. Întărește mâna mea cea slabă și neputincioasă și mă îndreptează la calea mântuirii. Așa, sfinte îngere al lui Dumnezeu, păzitorul și acoperitorul sufletului și al trupului meu celui ticălos, iartă-mi toate cu câte te-am mâhnit în toate zilele vieții mele și orice am greșit în această zi. Acoperă-mă în această noapte și mă păzește de toată ispita celui potrivnic, ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeu; și te roagă pentru mine către Domnul, ca să mă întărească întru frica Sa și vrednic să mă arate pe mine, robul Său, bunătății Sale. Amin.

Știai că iconostasul, sau catapeteasma, este peretele împodobit cu icoane care desparte altarul de restul bisericii? El nu ascunde altarul, ci îl cinstește, arătând că cele sfinte se lucrează dincolo de el, și îi așază pe credincioși înaintea unui șir de icoane precum înaintea unei ferestre către cer. Ușile împărătești din mijloc se deschid la momentele însemnate ale Sfintei Liturghii.

Știai că faimosul „albastru de Voroneț” de pe frescele mănăstirii din Bucovina a rămas până azi o taină a meșterilor, un albastru adânc și senin care nu s-a stins de peste cinci sute de ani sub ploi și zăpezi?