Jean-Ignace-Isidore Gérard, cunoscut sub pseudonimul Grandville, a creat în seria „Les Métamorphoses du jour” (1829) o lume în care oamenii au corpuri umane, dar capete de animale, satirizând moravurile burgheze ale timpului. Viziunile sale fantastice, cu obiecte însuflețite și hibrizi ciudați, i-au fascinat mult mai târziu pe suprarealiști, care l-au revendicat drept precursor. André Breton însuși a admirat imaginația lui vizionară.

Tabloul „Whaam!” al lui Lichtenstein din 1963, aflat la Tate, este alcătuit din două panouri și se inspiră dintr-o vignetă a unei reviste de benzi desenate de război. Artistul a preluat compoziția explozivă a unui avion care doboară un altul, dar a rearanjat elementele și a stilizat culorile pentru a obține un impact grafic mai puternic decât originalul.

Știai că, în arta cărții, legătorii medievali întăreau uneori copertele cu plăci de fildeș, argint sau chiar pietre prețioase, iar unele cărți sfinte erau atât de valoroase încât se păstrau în lanțuri pentru a nu fi furate din biblioteci?