În Renaștere, Michelangelo Buonarroti a pictat plafonul Capelei Sixtine între 1508 și 1512, un ansamblu de figuri musculoase și monumentale specifice acestui curent care celebra grandoarea corpului uman.

Litografia nu s-a născut dintr-o ambiție artistică, ci dintr-o nevoie practică. În 1796, la München, actorul și dramaturgul Alois Senefelder căuta o metodă ieftină de a-și tipări propriile piese de teatru. Experimentând cu o placă de calcar din Solnhofen și o cerneală grasă, a descoperit principiul respingerii dintre apă și grăsime, punând bazele unei tehnici cu totul noi de imprimare plană.

„Imperiul luminilor” al lui Magritte înfățișează o casă cufundată în noapte, cu felinar aprins, sub un cer senin de zi. Pictorul a realizat mai multe variante ale acestei teme, iar contrastul dintre lumina diurnă a cerului și întunericul de la nivelul solului produce o tulburare vizuală care fascinează privitorul fără să pară agresivă.