Pânza cunoscută astăzi drept „Rondul de noapte” a lui Rembrandt nu înfățișează de fapt o scenă nocturnă. Titlul greșit s-a impus în secolul al XVIII-lea, când lacul de protecție se întunecase și murdăria acoperea suprafața. Curățirile ulterioare au dezvăluit o scenă de zi, cu compania de gardă a căpitanului Frans Banninck Cocq ieșind într-o lumină aurie.

Degas a lăsat în atelier peste 150 de figurine de ceară și lut, majoritatea balerine și cai, pe care nu le-a expus și nu le-a considerat opere finite, ci studii pentru propriul ochi. Abia după moartea sa moștenitorii au decis să toarne în bronz cele aflate în stare bună de conservare.

În ilustrația botanică pe acuarelă, albul se obținea de regulă lăsând hârtia neatinsă, nu prin vopsea albă, tocmai pentru a păstra transparența și luminozitatea specifică mediului. Petalele albe erau modelate doar prin umbre delicate de gri și albastru pal.