Paul Signac, cunoscut ca teoretician al neoimpresionismului și al punctului divizat, a fost și un acuarelist prolific mai ales în ultima parte a vieții. În fața porturilor și a mării prefera acuarela pentru rapiditatea ei, notând lumina și mișcarea apei în pete vii, executate direct în plein air.
Citește tot →Acuarelă
El Greco folosea figuri neobișnuit de alungite, cu trupuri parcă întinse și lumini fosforescente. Un oftalmolog a lansat cândva ipoteza că suferea de astigmatism, dar teoria a fost respinsă: dacă vederea i-ar fi distorsionat totul, ar fi pictat și pânza deformat, deci alungirea era o alegere stilistică deliberată, spirituală.
Citește tot →Pictură
În 2010, bronzul „L’Homme qui marche I” (Omul care merge I) al lui Giacometti s-a vândut la licitația Sotheby’s din Londra pentru circa 65 de milioane de lire sterline, devenind pe atunci cea mai scumpă operă de artă vândută vreodată la licitație. Silueta subțire, în plin pas, a devenit un simbol al fragilității și perseverenței umane.
Citește tot →Sculptură