Charles de Gaulle s-a născut la 22 noiembrie 1890 la Lille, dintr-o familie cu adânci rădăcini catolice și patriotice, și a ales cariera militară, devenind general de brigadă în primele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Refuzând armistițiul cu Germania nazistă, a plecat la Londra și a lansat la 18 iunie 1940 celebrul Apel prin BBC, devenind vocea și simbolul Franței Libere care a continuat lupta din exil. Reîntors triumfal la Paris în 1944, a prezidat eliberarea Franței și reconstrucția sa ca putere suverană, impunând o viziune despre grandoarea națională care nu admitea umilința capitulării. Întors la putere în 1958 pentru a rezolva criza algeriană, a fondat cea de-a Cincea Republică cu o constituție care consolida autoritatea executivului, și a servit ca președinte până în 1969. A murit la 9 noiembrie 1970 la Colombey-les-Deux-Églises, lăsând în urmă o Franță redefinită ca actor independent pe scena mondială.

Știai că Cecil Rhodes, magnatul diamantelor din Africa de Sud, a lăsat prin testament banii pentru celebrele burse Rhodes de la Oxford? Deși figura lui rămâne profund controversată, fundația sa a plătit studii pentru mii de tineri din întreaga lume. Unul dintre bursierii de mai târziu avea să devină președinte al Statelor Unite: Bill Clinton.

Theodor Pallady s-a născut la 11 aprilie 1871 la Iași, într-o familie înstărită, și a plecat la Paris unde, inițial înscris la Politehnică, și-a urmat în cele din urmă chemarea artistică — studiind pictura la École des Beaux-Arts în atelierul lui Gustave Moreau, coleg cu Henri Matisse. Prietenia sa profundă cu Matisse a marcat ambii artiști: iubirea lui Pallady pentru ie britanica românească a influențat celebrul tablou al lui Matisse, „La Blouse Roumaine”. A creat nuduri, naturi statice și interioare de o eleganță sobră, caracterizate de linie rafinată și armonie cromatică rară, situuându-se la intersecția dintre clasicism și modernitate. Unul dintre cei mai longevivi pictori români, a trăit până la 85 de ani și a rămas activ artistic până aproape de sfârșit, stinggându-se la București la 16 august 1956. Opera sa, deopotrivă românească și europeană, exprimă o sensibilitate intelectuală rafinată și atemporală.