Cer & stele

Știai că fața Lunii e presărată cu cratere de la loviturile meteoriților? Neavând aer și ploi care să le șteargă, urmele rămân aproape neschimbate de miliarde de ani.

Știai că pe Lună urmele de pași rămân întipărite îndelung? Fără vânt și fără ploaie, urmele lăsate de astronauții Apollo în praful lunar stau neatinse și astăzi.

Știai că omul a pășit prima dată pe Lună în vara anului 1969? La 20 iulie, Neil Armstrong a coborât din nava Apollo 11, rostind: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

Știai că doar doisprezece oameni au pășit vreodată pe Lună? Toți în cadrul misiunilor Apollo, între 1969 și 1972; de atunci, nimeni nu a mai călcat pe ea.

Știai că pe Lună un om ar cântări de șase ori mai puțin? Gravitația ei e cam a șasea parte din cea a Pământului — de aceea astronauții pășeau săltând, ca într-un dans ușor.

Știai că pe Lună nu se aude niciun sunet? Neavând aer, nu are prin ce să călătorească vocea; acolo domnește o tăcere desăvârșită.

Știai că pe Lună cerul e mereu negru, chiar și ziua? Fără atmosferă care să împrăștie lumina Soarelui, stelele și întunericul stau alături de soarele arzător.

Știai că multe calendare vechi se orânduiau după Lună? Cuvântul „lună” numește și astrul, și răstimpul; calendarul lunar urmărea chiar ciclul fazelor, de la o Lună nouă la alta.

Știai că fiecare Lună plină a anului avea, la vechile popoare, un nume? Se vorbea despre „Luna zăpezilor” iarna sau „Luna secerișului” în preajma echinocțiului de toamnă, după rânduiala muncilor și a firii.

Știai că a doua Lună plină dintr-o singură lună calendaristică se numește „Lună albastră”? Se întâmplă rar — de aici și vorba „o dată la o Lună albastră”, adică foarte rar. De regulă, ea nu are nicio culoare albastră.

Știai că lumina Lunii pline călăuzea odinioară drumețul și cositul de noapte? Fiind cea mai luminoasă noapte a lunii, oamenii își potriveau după ea unele munci ale câmpului.

Se spune adesea că Luna plină tulbură somnul sau firea oamenilor — de aici și cuvântul „lunatic”. Cercetările serioase nu au găsit însă o legătură reală și statornică între Luna plină și purtarea sau sănătatea noastră; rămâne mai mult o credință veche.

Se crede în popor că semănatul și tunsul părului merg mai bine „după fazele Lunii”. Frumoasă rânduială a bunicilor, dar știința nu a dovedit că fazele Lunii ar înrâuri creșterea plantelor sau a părului.

Știai că Soarele este atât de mare încât în interiorul lui ar încăpea peste un milion de planete ca Pământul? Diametrul său este de aproape 1,4 milioane de kilometri, adică de circa 109 ori diametrul Pământului.

Știai că Soarele cuprinde în el aproape toată materia sistemului solar? Singur, el adună în jur de 99,8% din întreaga masă a sistemului, iar toate planetele, lunile și cometele la un loc înseamnă doar o firimitură din rest.

Știai că lumina Soarelui are nevoie de aproximativ 8 minute și 20 de secunde ca să ajungă până la noi? Când privești răsăritul, vezi de fapt o lumină plecată de la Soare cu peste opt minute mai devreme.

Știai că Soarele se află la o depărtare de aproape 150 de milioane de kilometri de Pământ? Această distanță este atât de des folosită în astronomie încât a primit un nume al ei, „unitatea astronomică”.

Știai că în inima Soarelui, în fiecare clipă, hidrogenul se preface în heliu prin fuziune nucleară? Din această nuntă tăcută a atomilor se naște toată lumina și căldura care hrănesc viața de pe Pământ.

Știai că în miezul Soarelui temperatura urcă la aproape 15 milioane de grade Celsius? Acolo, sub o apăsare uriașă, se aprinde focul fuziunii care ține Soarele viu de miliarde de ani.

Știai că lumina care iese astăzi din Soare a pornit din inima lui cu zeci de mii de ani în urmă? Energia se naște în miez, dar rătăcește atât de mult prin straturile dense până la suprafață încât drumul ei durează un răstimp uriaș.

Știai că pe fața Soarelui apar uneori pete mai întunecate, numite pete solare? Ele par negre doar pentru că sunt mai reci decât restul suprafeței, acolo unde câmpurile magnetice puternice frânează căldura.

Știai că o singură pată solară poate fi mai mare decât întregul Pământ? Deși par mici văzute de departe, unele pete întrec cu mult globul nostru.

Știai că petele solare vin și pleacă după un ritm de aproximativ 11 ani? În acest ciclu, Soarele trece de la ani liniștiți la ani plini de furtuni magnetice, apoi se domolește iar.

Știai că Soarele are din când în când adevărate erupții, numite erupții solare? În câteva minute, el aruncă în spațiu o cantitate uriașă de energie, ca o pălălaie ivită deasupra suprafeței lui.

Știai că Soarele suflă neîncetat un vânt nevăzut peste tot sistemul solar? Acest „vânt solar” este un curent de particule mărunte care pornește din coroana lui și trece dincolo de planete.

Știai că uneori Soarele trimite spre noi nori uriași de materie, numiți ejecții de masă coronală? Când ajung la Pământ, ei pot tulbura busolele, sateliții și rețelele de curent.

Știai că Soarele are o coroană, o cunună strălucitoare de gaz care îl înconjoară? De obicei nu o putem vedea, fiindcă strălucirea discului o ascunde, dar ea se întinde departe în spațiu.

Știai că, în chip ciudat, coroana Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafața lui? Suprafața are în jur de 5.500 de grade, dar coroana ajunge la un milion de grade și mai bine, o taină pe care astronomii încă o cercetează.

Știai că putem privi coroana Soarelui cu ochiul liber doar în timpul unei eclipse totale? Când Luna acoperă cu totul discul strălucitor, în jurul lui se ivește deodată cununa argintie a coroanei.

Știai că o eclipsă de Soare se petrece atunci când Luna se așază între noi și Soare? Umbra Lunii cade pe Pământ, iar ziua se întunecă pentru câteva minute în plină amiază.