Cer & stele

Galaxia Andromeda se apropie încet de a noastră; peste vreo 4 miliarde de ani, cele două se vor contopi într-una singură.

Lumina care iese acum din Soare s-a născut în miezul lui cu zeci de mii de ani în urmă — atât i-a trebuit să răzbată până la suprafață.

Pe Marte, apusul de soare nu e roșu ca la noi, ci albăstrui.

Ca să-ți arate locul cu precizie, GPS-ul din telefon ține cont de teoria relativității a lui Einstein — altfel ar greși cu kilometri pe zi.

Steaua Betelgeuse e atât de uriașă încât, dacă ar lua locul Soarelui, ar înghiți orbitele Pământului și ale lui Marte.

Heliul a fost descoperit întâi în Soare și abia apoi pe Pământ — de aceea îi poartă numele (Helios = Soare).

Saturn are peste o sută de luni cunoscute — o mică lume de sateliți în jurul lui.

Multe meteoriți care cad pe Pământ sunt mai bătrâni decât Pământul însuși: au peste 4,5 miliarde de ani.

Un fulger e de câteva ori mai fierbinte decât suprafața Soarelui, deși ține doar o clipă.

Există în cosmos o stea moartă (o pitică albă) cu miez de carbon cristalizat — practic, un diamant cât o planetă.

Nori uriași de gaz din galaxie sunt „pepiniere” de stele: acolo se aprind, pe rând, sori noi.

Pământul se învârte în jurul axei cu peste 1.600 km/h la ecuator, dar noi nu simțim nimic, fiindcă totul se rotește odată cu noi.

Curcubeul de noapte există: uneori, lumina Lunii face un „arc lunar”, palid și argintiu.

Praful cosmic cade neîncetat pe Pământ: în fiecare an ajung pe planetă zeci de mii de tone de firicele venite din spațiu.

Cea mai mare parte a Universului ne e nevăzută: materia pe care o cunoaștem — stele, planete, oameni — e doar o mică parte din tot ce există.

Știai că pe Mercur o singură zi solară (de la un răsărit la următorul) durează cât doi ani mercurieni? Planeta se rotește atât de încet în jurul axei sale, încât un răsărit de Soare acolo ține mai mult decât ocolul complet în jurul Soarelui.

Știai că Mercur, deși este planeta cea mai apropiată de Soare, nu este cea mai fierbinte? Fără o atmosferă care să rețină căldura, nopțile lui coboară până spre minus 180 de grade Celsius, în vreme ce ziua urcă la peste 400.

Știai că Venus se rotește invers față de aproape toate celelalte planete? Acolo Soarele răsare la apus și apune la răsărit, iar o zi venusiană durează mai mult decât un an întreg al planetei.

Știai că Venus este cea mai fierbinte planetă din sistemul solar, cu temperaturi la suprafață în jur de 465 de grade Celsius? Un strat gros de nori de acid sulfuric și dioxid de carbon prinde căldura într-un efect de seră fără seamăn.

Știai că Venus a fost numită de cei vechi „Luceafărul”, fiind cel mai strălucitor astru de pe cer după Soare și Lună? Romanii au numit-o după zeița frumuseții și a iubirii, Venus.

Știai că apăsarea aerului la suprafața lui Venus este de aproape 90 de ori mai mare decât pe Pământ? Este ca și cum ai sta sub aproape un kilometru de apă în adâncul oceanului.

Știai că Marte poartă numele zeului roman al războiului, tocmai din pricina culorii sale roșiatice, ca sângele? Nuanța ruginie vine de la oxidul de fier — de fapt, rugină — care acoperă solul planetei.

Știai că pe Marte se înalță cel mai mare vulcan cunoscut din sistemul solar, Olympus Mons? Este de aproape trei ori mai înalt decât Everestul, ridicându-se cam 22 de kilometri deasupra câmpiei din jur.

Știai că o zi pe Marte seamănă surprinzător cu a noastră? Planeta se rotește în puțin peste 24 de ore și 39 de minute, aproape ca ziua pământeană.

Știai că Marte are doi sateliți micuți, numiți Phobos și Deimos, adică „Spaima” și „Groaza” — după fiii zeului războiului din mitologia greacă? Amândoi sunt bucăți de stâncă neregulate, nu sfere rotunde.

Știai că Jupiter este atât de uriaș încât toate celelalte planete ale sistemului solar ar încăpea în el, iar în interiorul lui ar intra peste o mie de globuri cât Pământul? Este cea mai mare planetă de la noi.

Știai că Marea Pată Roșie a lui Jupiter este o furtună uriașă care se învârte de sute de ani? Este atât de mare încât Pământul întreg ar încăpea în ea, iar astronomii o urmăresc de peste 150 de ani.

Știai că o zi pe Jupiter durează sub 10 ore? Deși este cea mai mare planetă, se rotește cel mai repede în jurul axei sale dintre toate, învârtindu-se cu o iuțeală amețitoare.

Știai că satelitul Europa al lui Jupiter ascunde, sub crusta lui de gheață, un ocean de apă sărată mai adânc decât toate mările Pământului la un loc? Acolo, cred oamenii de știință, ar putea exista condiții pentru viață.

Știai că Io, un alt satelit al lui Jupiter, este cel mai vulcanic loc din tot sistemul solar? Sute de vulcani aruncă pucioasă la înălțimi de zeci de kilometri, dându-i o înfățișare gălbuie ca de pată de rugină.