Călătorii

Aswan este un oraș nubian așezat pe malul Nilului, acolo unde fluviul formează cataracte și insule acoperite de vegetație tropicală. Tihna sa profundă, nuanțele de aur și roșu ale stâncilor granitice și sunetul apei curgătoare creează o atmosferă de contemplație. Este poarta spre templele Abu Simbel și spre cultura nubiană, una dintre cele mai fascinante din Africa.

Luxor este numit adesea cel mai mare muzeu în aer liber din lume, întrucât o bună parte din vestigiile antichității egiptene se găsesc pe teritoriul său. Templele de la Karnak și Luxor, Valea Regilor și priveliștile de pe Nil la apus de soare oferă o experiență spirituală copleșitoare. Orașul respiră eternitatea și îl invită pe vizitator la o meditație profundă asupra trecerii timpului.

La marginea deșertului, piramidele din Giza se ridică de peste patru mii de ani, tăcute și uriașe, veghind peste nisipurile Egiptului. Alături, Sfinxul privește răsăritul, ca și cum ar păstra un secret al veacurilor.

La Luxor, pe malul Nilului, templele din Karnak înșiră coloane atât de înalte încât par să sprijine cerul. Vechea Tebă a faraonilor își șoptește și azi rugăciunile de piatră celor care umblă printre ele.

O croazieră pe Nil, între Luxor și Aswan, îți poartă privirea peste palmieri, sate de lut și bărci cu pânze albe. Fluviul care a hrănit un întreg imperiu curge la fel de blând ca acum mii de ani.

Pe malul apusean al Nilului, la Aswan, satele nubiene își vopsesc casele în albastru și galben aprins. Feluci cu pânze albe alunecă pe apă la ceas de seară, iar liniștea fluviului liniștește orice grabă.

La poalele Muntelui Sinai veghează mănăstirea Sfânta Ecaterina, cea mai veche mănăstire creștină locuită neîntrerupt. Aici crește, se spune, rugul aprins de care s-a apropiat Moise, iar deșertul din jur păstrează liniștea marilor întâlniri cu Dumnezeu.

Muntele Sinai însuși, unde Moise a primit tablele Legii, se înalță auster spre cer. Pelerinii urcă noaptea, cu felinare, ca să întâmpine răsăritul din vârf — o clipă în care întreg pustiul pare că se roagă odată cu ei.

Piramidele din Giza se înalță din nisipurile Egiptului ca niște munți așezați de mâna omului, veghind neclintite de peste patru milenii. Alături de Sfinxul tăcut, ele îți amintesc cât de mică e o viață și cât de mare e dorul nostru de nemurire.

Marele templu de la Abu Simbel, săpat în stâncă de faraonul Ramses al II-lea, veghează peste apele Nilului cu patru statui colosale. De două ori pe an soarele pătrunde până în adânc și luminează chipurile din sanctuar, o taină a pietrei și a luminii.