Artă

Impresionismul (anii 1870, Franța) surprinde impresia de moment și jocul luminii naturale, folosind tușe scurte, vizibile și culori pure. Numele vine de la tabloul lui Claude Monet, „Impresie, răsărit de soare” (1872).

În Impresionism, Claude Monet a pictat serii ale aceluiași motiv - nuferi, catedrala din Rouen, căpițe de fân - la ore și în anotimpuri diferite, pentru a arăta cum lumina schimbă complet aspectul unui subiect.

Pierre-Auguste Renoir, impresionist, e cunoscut pentru scenele vesele de societate și pentru nuduri luminoase; „Balul de la Moulin de la Galette” surprinde lumina filtrată prin frunze peste o mulțime dansând.

Edgar Degas, asociat Impresionismului, a preferat scenele de interior și e celebru pentru baletistele sale surprinse în mișcare, din unghiuri neobișnuite inspirate de fotografie și de gravura japoneză.

Postimpresionismul (anii 1880-1900) a pornit de la Impresionism, dar a adăugat structură, emoție și expresivitate personală, depășind simpla redare a luminii. Termenul a fost inventat de criticul Roger Fry în 1910.