În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, noaptea Sfântului Andrei, se credea că lupii, strigoii și duhurile rele au putere maximă. Femeile ungeau ușile și geamurile cu usturoi pentru a alunga strigoii, iar fetele practicau diverse ghicitori pentru a-și afla ursita. În unele zone, tinerii se adunau la priveghiuri colective numite Andreiele, unde se povesteau legende și se jucau jocuri de inițiere. Sfântul Andrei este considerat și patronul României.
De Sângeorz, la 23 aprilie, se sărbătorea reînverzirea firii și ocrotitorul turmelor. Se măsura laptele oilor la stână și se puneau la porți ramuri verzi și urzici, ca vitele să dea spor și casa să fie păzită de rele.
Fasnacht este carnavalul tradițional din ținuturile germane și elvețiene, cu măști sculptate în lemn și costume vechi menite să alunge iarna și duhurile ei. Alaiurile zgomotoase și veselia lor vestesc apropierea primăverii și izgonirea frigului.
Comunitățile ezide din munții Sinjar și din zona Lalish sărbătoresc Noul An (Charshema Sor, Miercurea Roșie) cu aprinderea de torțe și lumini pe fiecare colină și acoperiș, ca semn al biruinței luminii asupra întunericului. Focurile ard toată noaptea, iar oamenii sar peste ele și aduc ofrande la mormintele sfinților. Sărbătoarea are o semnificație în plus după genocidul din 2014, devenind și un simbol al rezistenței și supraviețuirii poporului ezid.