Mulțumescu-Ți, Doamne Dumnezeul meu, că nu m-ai lepădat pe mine, păcătosul, ci părtaș a fi Sfintelor Tale Taine m-ai învrednicit. Mulțumescu-Ți că pe mine, nevrednicul, a mă împărtăși cu Preacuratele Tale Daruri m-ai învrednicit. Ci, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Care pentru noi ai murit și ai înviat și ne-ai dăruit nouă înfricoșătoarele și de viață făcătoarele Tale Taine, spre binefacerea și sfințirea sufletelor și a trupurilor noastre, dă să-mi fie și mie acestea spre tămăduirea sufletului și a trupului, spre alungarea a tot potrivnicului, spre luminarea ochilor inimii mele, spre pacea sufleteștilor mele puteri, spre credința neînfruntată, spre dragostea nefățarnică, spre desăvârșirea înțelepciunii, spre paza poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeieștiului Tău har și spre dobândirea Împărăției Tale; ca, întru sfințenia Ta cu acestea păzindu-mă, să-mi aduc aminte pururea de harul Tău și să nu mai viez mie, ci Ție, Stăpânului și Binefăcătorului nostru. Și așa, din viața aceasta ieșind întru nădejdea vieții celei veșnice, să ajung la odihna cea de-a pururea, unde este glasul cel neîncetat al celor ce Te laudă și nesfârșita dulceață a celor ce văd frumusețea cea negrăită a feței Tale. Că Tu ești dorirea cea adevărată și veselia cea negrăită a celor ce Te iubesc, Hristoase, Dumnezeul nostru, și pe Tine Te laudă toată făptura în veci. Amin.

Un om a visat că mergea alături de Dumnezeu pe țărmul vieții sale, și în urmă vedea două rânduri de urme de pași pe nisip. La vremurile cele mai grele însă rămânea doar un singur rând de urme, și omul s-a mâhnit, gândind că a fost părăsit tocmai când îi era mai greu. Dar i s-a răspuns în inimă: „Fiule, acolo unde vezi un singur rând de urme, atunci te purtam Eu pe brațe.” Uneori credem că am fost lăsați singuri, când de fapt eram duși în spate. Dumnezeu nu lipsește niciodată mai mult decât în ceasurile în care nu-L simțim.

Știai că „hramul” unei mănăstiri este praznicul sfântului sau al sărbătorii căreia îi este închinată biserica, zi în care se adună pelerini de departe, iar mănăstirea își deschide larg porțile și mesele?