Gheorghe Petrașcu s-a născut la 1 decembrie 1872 în Tecuci și a fost unul dintre cei mai importanți pictori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. A studiat la Școala de Arte Frumoase din București, iar apoi la Academia Julian din Paris, în atelierul lui Bouguereau. A devenit renumit pentru materia picturală densă, aproape sculptată, pentru culorile grave și profunde, pentru naturile statice cu vase de aramă și flori, dar și pentru peisajele venețiene de o solemnă frumusețe. A fost primul pictor român ales membru al Academiei Române (1936) și a primit Marele Premiu la expozițiile internaționale de la Barcelona (1929) și Paris (1937), precum și Legiunea de Onoare franceză (1932). S-a stins din viață la 1 mai 1949, la București, lăsând în urmă circa trei mii de lucrări.

Apelul de la 18 iunie 1940 nu a fost înregistrat în direct; înregistrarea audio care circulă astăzi este o refacere în studio realizată de de Gaulle câteva zile mai târziu.

Știai că filozoful Jeremy Bentham a cerut prin testament ca trupul lui să fie păstrat și expus? Numit de el „auto-icoana”, corpul său stă și azi într-un dulap de sticlă la University College London, îmbrăcat cu hainele sale, cu un cap de ceară în locul celui adevărat. Se spune că, la ședințe solemne, este consemnat drept „prezent, dar fără drept de vot”.