Când a murit, în 1516, Giovanni Bellini lăsase neterminat pânza „Ospățul zeilor”, comandată pentru cabinetul de alabastru al lui Alfonso d'Este din Ferrara. Peste ani, Tizian a repictat întregul fundal cu munți și copaci, transformând compoziția lui Bellini. Analizele cu raze X au confirmat cel puțin trei straturi succesive de intervenție, mărturie a felului în care operele treceau din mână în mână.

Petrarca a notat în manuscrisul său de Vergiliu ziua exactă în care a văzut-o pe Laura pentru prima oară (6 aprilie 1327) și ziua în care a aflat de moartea ei (6 aprilie 1348) — același zi din calendar, la 21 de ani distanță.

„Viața Sfântului Antonie”, scrisă de el, a fost una dintre cărțile care l-au mișcat spre pocăință pe Fericitul Augustin, după cum acesta mărturisește în „Confesiuni”.