Știai că Alexander Fleming a descoperit penicilina din pricina neorânduielii sale? Plecase în vacanță lăsând vasele de cultură nespălate, iar la întoarcere a observat că o mucegăială căzută din întâmplare pe una dintre plăci ucisese bacteriile din jur. El însuși recunoștea că descoperirea a venit dintr-o întâmplare pe care un laborator prea ordonat ar fi șters-o fără să o bage în seamă.

Giuseppe Verdi s-a născut la 9 octombrie 1813 în Roncole, lângă Busseto, în ducatul Parma, într-o familie modestă, și a crescut să devină cel mai mare compozitor de operă italian al secolului al XIX-lea. Capodoperele sale — Rigoletto, Il trovatore, La traviata, Aida, Otello și Falstaff — au cucerit scenele lumii prin forța dramatică și profunzimea omenească a muzicii. Recviemul său (1874) rămâne una dintre cele mai zguduitoare pagini corale ale literaturii universale. Verdi a fost și un simbol al Risorgimento-ului italian: strigătul „Viva Verdi!” era totodată un strigăt de libertate, inițialele sale alcătuind acronimul Vittorio Emanuele Re D’Italia. A murit la 27 ianuarie 1901 la Milano, plâns de o națiune întreagă, lăsând averea sa pentru un azil al muzicienilor bătrâni.

S-a născut la 29 iulie 1905 la Jönköping, în Suedia, fiu al unui prim-ministru suedez. Format ca economist și jurist, a intrat în administrația și diplomația suedeză, iar în 1953 a devenit al doilea Secretar General al Organizației Națiunilor Unite. A condus ONU cu discreție și fermitate, contribuind la instituirea forțelor de menținere a păcii și mediind în crize precum cea din Suez și cea din Congo. Om de adâncă viață interioară, a lăsat un jurnal spiritual publicat postum sub titlul „Însemnări” (Vägmärken). A murit la 18 septembrie 1961, într-un accident de avion lângă Ndola, în actuala Zambie, în timp ce încerca să medieze conflictul din Congo. I s-a acordat postum Premiul Nobel pentru Pace în același an.