S-a născut la Cluj în anul 1443, al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara, marele voievod ardelean de neam românesc, apărător al creștinătății împotriva otomanilor. A fost ales rege al Ungariei în 1458, la doar cincisprezece ani, de către nobilimea adunată pe gheața Dunării, într-o vreme de mare cumpănă pentru regat. Domnia sa, una dintre cele mai strălucite din istoria maghiară, a adus reforme în lege și fiscalitate, o oaste de mercenari vestită sub numele de „Armata Neagră” și biruințe asupra dușmanilor din răsărit și din apus. Iubitor de învățătură, a adunat la Buda faimoasa bibliotecă Corvina, una dintre cele mai bogate colecții de manuscrise ale Renașterii europene. S-a stins la Viena, cetate pe care o cucerise, la 6 aprilie 1490, iar poporul a păstrat despre el zicala „a murit Matei, s-a dus dreptatea”.

Grigore Cerchez s-a născut la 5 octombrie 1850 în Oșești, Moldova, și a studiat la Paris la École Centrale des Arts et Manufactures, obținând diploma de inginer constructor în 1873. Inițiat în arta arhitecturii de Ion Mincu, a devenit unul dintre susținătorii de seamă ai stilului neoromânesc și ai afirmării specificului național în arhitectură. Printre lucrările sale notabile se numără aripa nouă a Palatului Cotroceni (cu Sala Mare de Recepție), Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa (1904–1908) și Universitatea de Arhitectură din București (1912–1917). A activat ca profesor și a contribuit la formarea arhitecților români de la cumpăna dintre secolele XIX și XX. S-a stins din viață la 14 mai 1927 la București.

Wilhelm Conrad Röntgen s-a născut pe 27 martie 1845 la Lennep, în Prussia (astăzi Remscheid, Germania), și și-a petrecut copilăria în Olanda, unde familia sa s-a mutat când era mic. A obținut doctoratul în fizică la Universitatea din Zürich și a predat la mai multe universități germane, inclusiv la Würzburg, unde a realizat, pe 8 noiembrie 1895, descoperirea care l-a nemuritor: razele X, un tip de radiație electromagnetică ce poate traversa materia opacă. Descoperirea sa a revoluționat medicina și fizica, aducându-i, în 1901, primul Premiu Nobel pentru Fizică acordat vreodată. Exemplar în integritatea sa, Röntgen a refuzat să breveteze descoperirea, considerând că beneficiile ei aparțin întregii omeniri, și a donat banii premiului Nobel universității. S-a stins din viață pe 10 februarie 1923, la München, la vârsta de 77 de ani.