Ivan Sergheevici Turgheniev s-a născut pe 9 noiembrie 1818 la Oriol, Rusia, într-o familie de mici nobili, şi a crescut pe moşia mamei sale, unde a trăit direct realităţile iobăgiei. A studiat la Moscova, Sankt Petersburg şi Berlin, devenind unul dintre cei mai rafinaţi scriitori ai literaturii ruse din secolul al XIX-lea. Romanul său „Părinţi şi copii” (1862) a surprins cu acuitate conflictul dintre generaţii şi spiritul nihilist al epocii, în timp ce „Însemnările unui vânător” a contribuit la sensibilizarea opiniei publice faţă de soarta iobagilor. Trăind mulţi ani în Franţa, în prietenie cu Flaubert, Zola şi Maupassant, a fost un veritabil ambasador al literaturii ruse în Occident. A murit pe 3 septembrie 1883 la Bougival, lângă Paris, răpus de o tumoare a măduvei spinării.

În tinerețe a studiat la Leipzig cu Wilhelm Wundt, întemeietorul psihologiei experimentale, aducând în cultura română ecoul acestei noi științe a sufletului.

Știai că Ioana d’Arc avea abia șaptesprezece ani când a condus armata franceză la ridicarea asediului de la Orléans? Nu știa nici să scrie, nici să citească, iar scrisorile ei erau dictate — la sfârșit își punea doar semnătura, învățată cu greu.