Diego Velázquez s-a născut la Sevilla în 1599 și a devenit cel mai mare pictor de curte al Spaniei, slujindu-l pe regele Filip al IV-lea timp de aproape patru decenii. A realizat portrete de o profunzime psihologică remarcabilă, surprinzând cu onestitate demnitatea și vulnerabilitatea modelelor sale, fie că era vorba de regi, bufoni sau sclavi. Opera sa de căpătâi, "Las Meninas" (1656), este considerată una dintre cele mai complexe și misterioase compoziții din istoria picturii occidentale, un joc de oglinzi între privitor, pictor și subiect. A primit titlul de cavaler al Ordinului Santiago în 1658, o recunoaștere rară pentru un artist la curtea spaniolă. A murit la Madrid în august 1660, la doar câteva luni după ce organizase festivitățile nunții infantei Maria Teresa.

Smetana și-a strecurat propria dramă în muzică: în cvartetul de coarde „Din viața mea” a redat, printr-un ton acut și strident susținut la vioară, țiuitul din urechi care i-a vestit surzenia.

Prin spațiu universul mă cuprinde și mă înghite ca pe un punct; prin gând eu îl cuprind.