Viață de om
Moshe ben Maimon, cunoscut sub numele grec Maimonides si sub acronimul ebraic Rambam, s-a nascut la 30 martie 1138 in Cordoba (Al-Andalus), intr-o familie de rabini si carturari evrei. La varsta de 13 ani, familia sa a fost alungata din Cordoba de persecutiile almohade si a colindat mai multi ani prin Maroc si Tara Sfanta, stabilindu-se in final la Fustat (Egiptul de azi), unde Maimonide a ajuns medic de curte al sultanului Saladin si al fiului acestuia. Prin doua opere monumentale, Mishneh Torah, codul de lege evreiasca, si Calatorul ratacitilor (Moreh Nevukhim), o sinteza intre gandirea rabinica si filosofia aristotelica, a devenit cel mai important ganditor evreu medieval. A murit la 12 decembrie 1204 la Fustat, iar trupul sau a fost dus pentru inmormantare la Tiberias, in Israel, unde mormantul sau este venerat pana astazi. Este poreclit Rambam si onorat cu deviza: de la Moise la Moise nu s-a ridicat nimeni ca Moise.
Moise Maimonide (Moshe ben Maimon)
Filosofi & Gânditori · 1138-1204
Din același raft

Alte picături din Oameni

Viață de om · Oameni
Karl Friedrich Benz s-a născut pe 25 noiembrie 1844 în Mühlburg (astăzi parte din Karlsruhe), Germania, și a crescut cu visul de a crea un vehicul autopropulsat. În 1885 a construit și a testat primul automobil practic cu motor cu ardere internă — un triciclu cu motor pe benzină, cunoscut sub numele de Motorwagen —, pentru care a primit patent în 1886. El a inventat totodată mai multe componente esențiale ale automobilului, printre care aprinderea electrică, bujia și ambreiajul. Soția sa, Bertha Benz, a realizat în 1888 prima călătorie lungă cu automobilul, demonstrând lumii întregi valoarea invenției soțului ei. Benz a trăit să vadă vehiculul cu motor devenind mijlocul dominant de transport, iar numele său supraviețuiește astăzi în brandul Mercedes-Benz; s-a stins din viață pe 4 aprilie 1929, la Ladenburg, la vârsta de 84 de ani.
Citește tot →
Karl Benz · Inventatori & Ingineri · 1844–1929
Viață de om · Oameni
Născută în anul 1451, fiică a regelui Ioan al II-lea al Castiliei, Isabela a ajuns la tron în anul 1474, în urma unor lupte pentru moștenire, iar prin cununia sa cu Ferdinand de Aragon a pus temelia unirii regatelor Spaniei sub o singură cârmuire. Domnia lor împreună, a „Regilor Catolici”, a fost o vreme de mari prefaceri și de statornicire a puterii regale. În anul 1492 au încheiat, prin cucerirea Granadei, îndelungata Reconquistă, izgonind cea din urmă stăpânire maură din peninsulă. În același an de răscruce, Isabela a dat sprijinul său lui Cristofor Columb, a cărui corăbii au deschis calea către lumea cea nouă de peste ocean, faptă ce a schimbat fața pământului. Femeie de mare cucernicie și neclintită hotărâre, a cârmuit până la moartea sa, în anul 1504, lăsând o Spanie unită și înălțată între puterile lumii.
Citește tot →
Isabela I a Castiliei · Domnitori & Regi (accent România) · 1451–1504
Viață de om · Oameni
Ion Jalea s-a născut pe 19 mai 1887 în Casimcea, județul Tulcea, și a studiat sculptura la București sub îndrumarea lui Frederic Storck, apoi la Paris, la Academia Julian, avându-l maestru pe Antoine Bourdelle. A luptat în Primul Război Mondial, unde și-a pierdut mâna stângă în luptă, dar această pierdere nu l-a oprit să continue să creeze cu dreapta o operă monumentală de mare forță și virtuozitate. Lucrările sale — între care „Hercule doborând centaurul”, „Monumentul infanteriei” din București și numeroase statui ale personalităților românești — íl plasează printre cei mai importanți sculptori monumentaliști ai țării. Membru titular al Academiei Române din 1963, Jalea a trăit cu demnitate și har artistic până la vârsta de 96 de ani, murind pe 7 noiembrie 1983 la București, lăsând în urmă un muzeu care íi poartă numele la Constanța.
Citește tot →
Ion Jalea · Sculptori & Arhitecți · 1887–1983