Gottfried Wilhelm Leibniz s-a nascut pe 1 iulie 1646 la Leipzig, intr-o familie de intelectuali, si a dat dovada de o maturitate intelectuala timpurie, studiind filosofia si dreptul la Universitatea din Leipzig inca de la 15 ani. A inventat independent calculul infinitezimal (simultan cu Isaac Newton, intr-una dintre cele mai faimoase controverse ale istoriei stiintei), a conceput unul dintre primele calculatoare mecanice si a pus bazele logicii simbolice moderne. A servit ca bibliotecar, consilier si diplomat la curtile mai multor principi germani, punand in acelasi timp bazele Academiei de Stiinte din Berlin in 1700. Monadologia (1714), scrisa spre sfarsitul vietii, reprezinta sinteza viziunii sale metafizice: universul este alcatuit din monade, substante simple si indivizibile, armonizate de Dumnezeu intr-o ordine prestabilita. A murit pe 14 noiembrie 1716 la Hanovra, neglijat de curtea regala si de contemporanii sai, dar recunoscut de posteritate drept unul dintre cei mai universali ganditori ai omenirii.

Născut la Raguza (Dubrovnik), din părinți de neam aromânesc, Iacob (numele său de mirean) a rămas de tânăr orfan și a fost crescut în credință și învățătură. A intrat în viața călugărească la Muntele Athos, unde a primit numele de Iosif și s-a deprins cu nevoințele monahicești, slujind apoi ca egumen în mai multe mănăstiri. La bătrânețe a fost ales mitropolit al Timișoarei, păstorind cu blândețe turma încercată din Banat în vremuri grele. După câțiva ani s-a retras la Mănăstirea Partoș, unde și-a petrecut cele din urmă zile în rugăciune și s-a mutat către Domnul în anul 1656. Este cinstit ca ocrotitor al Banatului și pomenit la 15 septembrie.

Știai că filozoful Francis Bacon ar fi murit din pricina unui experiment cu zăpadă? Voind să vadă dacă frigul păstrează carnea, ar fi coborât din trăsură în plină iarnă ca să îndese zăpadă într-o găină. S-a răcit cumplit și a murit la scurt timp de pneumonie — victimă, s-ar zice, a propriei curiozități științifice.