Viață de om
Oameni
Aleksandr Soljenițîn s-a născut la 11 decembrie 1918 în Kislovodsk, Rusia, și a luptat cu distincție pe frontul sovietic în al Doilea Război Mondial, înainte de a fi arestat în 1945 pentru că l-a criticat pe Stalin în corespondență privată și condamnat la opt ani de lagăr. Din această experiență a gulagului a ieșit scriitura sa fundamentală — O zi din viața lui Ivan Denisovici (1962), prima operă publicată cu acordul regimului, și Arhipelagul Gulag (1973–1975), mărturie monumentală despre sistemul represiv sovietic, care i-a adus acuzația de trădare și expulzarea din Uniunea Sovietică în 1974. A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970, un an înainte de a putea să îl ridice, și a trăit douăzeci de ani în exil în Vermont, SUA, continuând să scrie cu o disciplină monahală. S-a întors în Rusia în 1994, după căderea comunismului, și a murit la 3 august 2008 lângă Moscova, venerat ca martir și conștiință morală a neamului rus.
— Aleksandr Soljenițîn
Scriitori & Poeți · 1918–2008
Din același raft

Alte picături din Oameni

Grande Jatte — Seurat
Știai că… · Oameni
Georges Seurat a desăvârșit tehnica numită pointillism (sau divizionism), aplicând puncte mici de culoare pură care se amestecă în ochiul privitorului. Capodopera sa „O duminică după-amiază pe insula Grande Jatte” (1884–1886) i-a luat mai bine de doi ani și măsoară aproximativ doi metri pe trei.
Citește tot →
Pictori
Oameni
Știai că… · Oameni
Ceaikovski a diriguit el insusi premiera Simfoniei Patetica la Sankt Petersburg pe 28 octombrie 1893; noua zile mai tarziu era mort - o coincidenta care a alimentat timp de decenii speculatii despre caracterul autobiografic al lucrarii.
Citește tot →
Pyotr Ilici Ceaikovski · Compozitori & Muzicieni
Oameni
Viață de om · Oameni
S-a născut la 12 mai 1820 la Florența, în Italia, într-o familie engleză înstărită, și a primit numele orașului nașterii sale. Împotriva așteptărilor lumii sale, a răspuns unei chemări lăuntrice de a-i sluji pe cei bolnavi și s-a dedicat îngrijirii medicale. În timpul Războiului Crimeii, ajungând în 1854 la spitalul din Scutari, a transformat prin curățenie, ordine și milă un loc al morții într-un loc al vindecării, coborând scăderea mortalității; ostașii au numit-o „doamna cu lampa”, fiindcă noaptea trecea printre paturi cu felinarul în mână. Întoarsă acasă, a întemeiat în 1860 la spitalul St. Thomas din Londra prima școală modernă de asistente medicale, așezând nursingul pe temelii de disciplină și demnitate. A murit la 13 august 1910, la Londra, lăsând în urmă o profesie înnobilată și nenumărate vieți salvate.
Citește tot →
Florence Nightingale · Reformatori, Umanitari & Educatori · 1820–1910